Skip to content

Institutul Cantacuzino

Profesionalismul si experienta noastra pentru sanatatea dumneavoastra !
Articole in aceasta categorie:
  • Leptospiroza umana nu trebuie neglijata
  • Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC
  • Leptospiroza oculara
  • Catre Laboratoarele de Bacteriologie si Epidemiologie ale ASP Judetene
  • Infertilitate feminina de etiologie leptospirotica
  • Infectia umana cu leptospire, de origine alimentara
  • Laborator zoonoze

  • Leptospiroza umana nu trebuie neglijata!

    Dr.Cerc.St. I Nicoleta Andreescu

    Centrul National de Referinta pentru Leptospirozele Umane

    I.N.C.D.M.I. “CANTACUZINO”

    1. Leptospiroza umana trebuie prezumata clinic intr-un numar mult mai mare de cazuri.

    1. Leptospiroza umana trebuie prevenita in locurile de munca cu potential ridicat de contaminare.

    1. Femeile care se pregatesc pentru sarcina trebuie controlate serologic pentru leptospiroza.

    1. Sa ne gandim si la posibilitatea leptospirozei umane de origine alimentara.

    1. Leptospiroza umana trebuie confirmata microbiologic in mod corect.

    1. Raman neprezumate clinic in primul rand, cazurile care se manifesta subclinic, deoarece bonavul nu se alarmeaza si nu se prezinta la medic.In aceasta situatie cazurile respective vor evolua ca leptospioza latenta pana in momentul la care in tesuturi va fi realizat un numar suficient de leptospire care sa determine manifestari clinice evidente.

    In al doilea rand raman neprezumate clinic cazurile non clasic simptomatice, adica cazurile cu manifestari atipice care determina medicul sa nu ia in discutie etiologia leptospirotica, cu sublinierea ca o atenta anamneza ar putea sa conduca spre aceasta.

    Exemple de cazuri atipice intalnite in Centrul Nostru, ca leptospiroza infectie primara sau ca leptospiroza latenta acutizata, cu sublinierea ca febra este invariabil prezenta: uveita anterioara si/sau posterioara; otita medie cu sau fara reactii de vecinatate si otoragie; meningoencefalita seroasa; pseudovirozele cailor respiratorii superioare in sezonul rece; pneumopatia interstitiala primara in toate sezoanele; miocardita si endocardita; simptomatologia digestiva non icterica in toate sezoanele: hemoragia digestiva superioara, abdomenul acut pseudochirurgical, colecistita acuta in competitie sau nu cu o litiaza, sindromul diareic acut in sezonul cald; avortul spontan ovular, embrionar, fetal; boala abortiva; prostatita; adenopatia inflamatorie cu diverse localizari; insuficienta renala cu diureza pastrata urmata spre covalescenta de insuficienta glomerulara cu afectarea diurezei.

    2. Locurile de munca cu potential ridicat de contaminare al salariatilor sunt: fermele de suine, bovine si animale cu blana pretioasa ; fermele agricole, in principal tractoristii si mecanicii ; abatoarele, in principal soferii care transporta animale vii, macelarii si sortatorii de organe interne ; fabricile de mancare cu capacitate mare ; adaposturile comunitare pentru animale ; adaposturile temporare pentru animale ; deratizarea si salubritatea publica ; santierele de constructii si arheologice.

    Lucratorii din aceste locuri de munca trebuie controlati anual prin teste serologice pentru prevenirea cazurilor de leptospiroza infectie primara si a cazurilor de leptospiroza latenta.

    3. Femeilor care se pregatesc pentru sarcina, in contextul mentiunilor de la punctele 1 si 2 precum si din prudenta, este indicat ca medicul de familie sau medicul specialist ginecolog sa le recomande acestora controlul serologic pentru leptospiroza.

    4. Posibilitatea unei leptospiroze umane de origine alimentara.

    Cauze: alimentele neambalate, nespalate, neprelucrate termic, depozitate in locuri accesibile rozatoarelor, cainilor si altor animale, in magaziile din subsoluri, in corturi, in baracile de pe santiere, in bucatariile de vara, ocazii cu care alimentele au putut fi contaminate cu leptospire prin intermediul urinei animalelor; ficatul, rinichii, soricul de porc, neprelucrate termic suficient, laptele de vaca, bivolita nefiert, laptele praf depozitat necorespunzator si nefiert dupa dizolvarea in apa; alimentele depozitate si prelucrate termic corespunzator, dar contaminate ulterior cu ocazia picnicului pe malul apelor, in pajistile de padure, la activitatile campului, la pescuit etc; apa de baut din puturi, din rezervoare cu crapaturi in zidarie, din recipiente casnice neacoperite, contaminata cu leptospire prin intermediul animalelor.

    Particularitati: sunt posibile imbolnavirile din cauzele enumerate mai sus chiar si in sezonul rece; cu toate ca leptospirele sunt sensibile la mediul acid, atunci cand doza infectanta este mare si expunerea este repetata, chiar si persoanele cu aciditate gastrica crescuta (consumatorii de alcool, de bauturi acidulate, de sosuri acide) pot face leptospiroza prin contaminare pe aceasta cale.

    Luand in consideratie prezentarile de la punctele 1-4 estimam ca in tara noastra raman nediagnosticate anual, minimum 400 cazuri de leptospiroza.

    Toate exemplele de mai sus nu sunt sugerate de literatura de specialitate. Ele fac parte din experienta proprie a Centrului nostru, din 1950 pana in prezent, rezultata din activitatile de diagnostic si asistenta tehnica precum si din activitatea de cercetare prin diversele teme contractate cu Academia de Stiinte Medicale in decursul anilor si care se reflecta in cele 152 de lucrari stiintifice publicate si comunicate, in monografiile si capitolele de Tratate medicale concepute de specialistii din Centrul nostru.

    5. Leptospiroza umana trebuie confirmata microbiologic in mod corect deoarece este o boala infectioasa din grupa A: spitalizare obligatorie, declarare nominala la externarea din spital, de catre acesta, Directiei de Sanatate Publica corespunzatoare domiciliului pacientului, efectuarea anchetei epidemiologice.

    In toate tarile, confirmarea microbiologica a leptospirozelor umane se efectueaza numai in Centrele Nationale de Referinta.

    Confirmarea microbiologica se efectueaza in circa 93% din cazurile de leptospiroza prin evidentierea anticorpilor umorali specifici de tip cu Seroreactia de aglutinare (RAM) care se citeste la ultramicroscop si care se efectueaza cu 17 antigene vii de tip, preparate “in house” din tulpini de referinta internationala existente in colectia Centrului nostru si care sunt circulabile in mediul inconjurator. Prelevatul de cercetat poate fi serul sanguin (in vivo) sau diversele exsudate (prelevate post mortem inainte de formolare). Aceste prelevate se pastreaza la frigider, nu la congelator. Efectuarea, citirea la ultramicroscop si interpretarea RAM dureaza maximum doua ore.

    RAM indica: a. o leptospiroza infectie acuta cu precizarea serotipului tulpinii infectante; b. o leptospiroza latenta, indiferent de durata in luni sau ani a latentei microbiene, cu precizarea serotipului tulpinii infectante; c. existenta anticorpilor anamnestici de serotip pe toata durata vietii.

    Evidentierea serotipului tulpinii infectante este importanta pentru:

    1. Medicul specialist terapeut din spital: acesta cunoscand titrul anticorpilor specifici de tip (RAM este o reactie cantitativa) va stabili corect durata tratamentului etiologic in sensul ca, un titru pozitiv mic/moderat va fi corelat cu durata tratamentului etiologic de 21-24 zile, in timp ce un titru pozitiv mare/foarte mare va fi corelat cu o durata a tratamentului etiologic mai scurta, dar nu mai mica de 10-12 zile.

    b. Medicul epidemiolog: acesta stiind serotipul tulpinii infectante va efectua o ancheta epidemiologica eficienta care trebuie sa se adreseze rezervorului natural primar si celui intermediar.

    c. Cercetator/medicul microbiolog din CNR: acesta va cunoaste in permanenta circulatia serotipurilor in natura, aceasta constituind o informatie foarte importanta pentru Centrul European de Referinta pentru Leptospirozele umane si veterinare si totodata pentru preparatorii de vaccinuri destinate animalelor domestice si de ferma.

    d. Pacient: acesta va putea fi informat de catre medicul specialist terapeut si de catre medicul epidemiolog de faptul ca, deoarece prezinta receptivitate pentru aceste microorganisme la care marea majoritate a oamenilor prezinta o puternica rezistenta naturala, va putea pe viitor sa se imbolnaveasca din nou de leptospiroza cauzata insa de un alt serotip, deoarece imunitatea dobadita prin boala (pe termen lung) este de serotip.

    In restul de circa 7% din cazuri, RAM-ul fiind negativa, deoarece in aceste cazuri nu s-a dezvoltat un raspuns imun umoral, serologia trebuie completata cu evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor patogene, in vivo in sange si in urina, post mortem in exsudate si fragmente de organe, urmata de evidentierea leptospirelor in culturi din sange, urina, exsudate si fragmente de organe si apoi de evidentierea serotipului tulpinii infectante in RAM, cu ajutorul serurilor hiperimune de tip (preparate pe iepuri conventionali de laborator) sau cu ajutorul anticorpilor monoclonali (preparati pe soareci de diverse specii selectate in laborator); facem mentiunea ca intotdeauna in situatia descrisa mai jos la punctul 2 si variabil in situatia descrisa la punctul 3, nu este posibila evidentierea serotipului tulpinii infectante, luand in consideratie explicatiile formulate la situatiile respective. Pentru evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor, prelevatele vor fi mentinute la temperatura camerei pana la examinare, iar cele post mortem vor fi prelevate inainte de formolare. Evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor cu cele trei etape, dureaza minimum 72 ore.

    Intalnim cazuri cu non raspuns imun umoral in: 1. leucopenie accentuata, cu mentiunea ca dupa amelioarea acesteia, este indicata repetarea serotestarii; 2. tulpina infectanta a fost o haptena, care pierzand componenta proteica din fractiunile antigenice situate la suprafata celulei bacteriene, nu mai este capabila sa declanseze mecanismul imun umoral; mentionam ca in Centrul nostru a fost identificata o tulpina de Leptospira haptena, confirmata si de Centrul European de Referinta; 3. tulpina infectanta poate prezenta factorul de virulenta Vi care fiind situat la suprafata celulei bacteriene, va impedica dezvoltarea raspunsului imun umoral, prin mascarea totala sau partiala a fractiunilor antigenice situate de asemenea si ele la suprafata celulei bacteriene; si in literatura de specialitate din strainatate sunt comunicate cazuri infectate cu tulpini virulente, care au evolutie clinica grava, dar care sunt lipsite de o reactie imuna umorala; 4. a fost administrat un preparat de tip cortizonic pentru sustinerea functiilor vitale, cu sublinierea ca in aceasta situatie, dupa intreruperea tratamentului respectiv este indicata repetarea serotestarii.

    Evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor in sange poate fi inlocuita cu evidentierea ADN-ului bacterian in serul sanguin prin PCR. Pentru aceasta testare prelevatul poate fi congelat. Mentionam ca, in Centrul nostru s-a experimentat in perioada 2009 – 2010 aceasta modalitate de confirmare microbiologica, care este insa limitata de faptul ca, in leptospiroza inca din primele zile se instaleaza acidoza metabolica care poate determina lizarea totala a germenilor. Din aceasta cauza, camerele de numarare a leptospirelor au aratat ca, in plina faza de bacteriemie, leptospirele nu depasesc in majoritatea cazurilor maximum 103 germeni intr-un mililitru de sange, iar producatorii de truse atentioneaza ca evidentierea ADN-ului bacterian nu este posibila daca in prelevat sunt mai putine leptospire decat limita mentionata mai sus.

    Se obisnuieste in toate Centrele Nationale de Referinta din lume, ca pentru o cat mai rapida orientare sa se efectueze initial un serotest de gen, cu un antigen inactivat si concentrat preparat dintr-o tulpina saprofita fragmentata pentru punerea in evidenta a fractiunilor antigenice de gen situate in profunzimea peretelui bacterian, care sunt comune tulpinior saprofite si patogene. Prin serotestul de gen se indica numai daca pacientul are leptospiroza fara a se evidentia serotipul tulpinii infectante.

    Ca serotest de gen, in Centrul nostru se efectueaza Seroreactia de aglutinare macroscopica rapida pe lama (RAR) efectuata cu un antigen preparat “in house” (Brevet de inventie OSIM nr.3/1990) din tulpina saprofita Patoc fragmentata prin congelari si decongelari repetate de scurta durata. RAR prezinta un foarte bun indice de specificitate in jurul valorii de 0,93. Prin RAR se evidentiaza o leptospiroza infectie primara, dar si o leptospiroza latenta de pana la 3 ani, fara a se indica dupa cum am mai spus serotipul tulpinii infectante. In cazul serotestarii prin RAR, nu sunt valabile situatiile descrise la punctele 3 si 4 referitoare la cele 7% cazuri pentru care nu s-a dezvoltat un raspuns imun umoral, deoarece fractiunile antigenice reactive in RAR fiind situate in profunzimea peretelui bacterian, nu sunt supuse mecanismelor descrise la punctele respective.

    Important este de reamintit faptul ca, serotestul de gen pentru leptospiroza, efectuat cu trusele ELISA, indiferent de conjugatul folosit, prezinta un indice de specificitate mic, situat in jurul valorii de 0,70. Aceasta observatie a reiesit din experimentul efectuat de Centrul nostru inca din anii 1980 si apoi in perioada 1998 – 2000, in colaborare cu trei DSP-uri judetene.

    Sunt colegi care iau in consideratie numai serotestele de gen catalogandu-le gresit pe acestea ca fiind seroteste de confirmare. Indiferent de rezultatul obtinut la serotestul de gen, acesta trebuie confirmat in Centrul nostru prin efectuarea RAM si la nevoie aceasta trebuie completata cu evidentierea leptospirelor in prelevate si in culturi. Aceasta este modalitatea de lucru in toate Centrele Nationale de Referinta din lume, in acelasi mod trebuind sa se procedeze si la noi.

    Mentionam ca, metodologia care se practica in Centrul nostru si pe care o indicam sa fie respectata, se incadreaza in recomandarile OMS.

    CNEMM ZOONOZE

    CNR LEPTOSPIRE

    Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC, Societati Comerciale

    2008

    ASP

    Nr. probe

    Aglut.

    Aglut.

    Probe

    Serotipul*

    trimise

    rapida

    microsc.

    pozitive

    IH

    C

    P

    G

    W

    Hb

    Sej

    As

    Hj

    cu atg. gen

    cu 9 atg.

    L.Patoc

    vii de tip

    Arad

    20

    20

    20

    4

    2

     

    1

     

     

     

    1

     

     

    Arges

    1

    1

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Bihor

    1

    1

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Botosani

    1

    1

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Braila

    1

    1

    1

    1

     

     

     

     

    1

     

     

     

     

    Brasov

    13

    13

    13

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Bucuresti

    2

    2

    2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Buzau

    2

    2

    2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Calarasi

    6

    6

    6

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Constanta

    9

    9

    9

    4

    3

     

     

     

    1

     

     

     

     

    Covasna

    2

    2

    2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Gorj

    3

    3

    3

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Harghita

    5

    5

    5

    1

     

     

    1

     

     

     

     

     

     

    Neamt

    52

    52

    52

    10

    1

     

     

     

    9

     

     

     

     

    Olt

    33

    33

    33

    3

    2

     

     

     

    1

     

     

     

     

    Prahova

    28

    28

    28

    6

    4

     

     

     

    1

     

     

     

    1

    Sibiu

    24

    24

    24

    2

    1

     

     

     

     

     

     

    1

     

    Tulcea

    27

    27

    27

    7

    3

     

     

     

    3

     

     

    1

     

    Total

    230

    230

    230

    38

    16

    2

    16

    1

    2

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    LAM IC

    193

    193

    193

    13

    6

    1

    1

    2

    1

    2

    2 Societati

    67

    67

    67

    4

     

    1

     

     

     

     

     

    3

     

    Comerciale

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    jud. Tulcea

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    (plata prin

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    factura)

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Total

    490

    490

    490

    55

    22

    2

    2

    17

    2

    2

    7

    1

    general


    * Legenda serotip: IH – icterohaemorrhagiae, C – canicola, P- Pomona, G – grippothyphosa,

    W – wolffi,  Hb – hebdomadis,  Sej – sejroe, As – australis, Hj – Hardjo.

    Cazuri pozitive sporadice: 45

    Cazuri pozitive  focar:       10 (jud. Neamt, angajatii unei ferme  de suine din com. Basta,

    inundata in perioada ploioasa iulie – august).

    Rezervor primar principal: sobolanul pentru serotipul icterohaemorrhagiae, soarecele de casa,

    camp si padure pentru wolffi, hebdomadis, sejroe, australis si hardjo, cainele pentru canicola,

    porcul pentru pomona.

    Observatii: Asemenea anilor anteriori se situeaza pe primele doua locuri cazurile determinate

    de tulpini din serotipurile gazduite de soarece respectiv sobolan. Se impune deratizarea

    sistematica. Numarul cazurilor canicola si pomona in descrestere anuala evidenta

    se datoreaza vaccinarii gazdelor principale.

    SEF CNR LEPTOSPIRE

    DR. NICOLETA ANDREESCU

    Leptospiroza oculara

    Dr. Nicoleta Andreescu, Sef CNR Leptospire

     

     

    Aceasta nu trebuie confundata cu congestia conjunctivala prezenta de regula in stadiul de bacteriemie al leptospirozei.

    Este determinata de localizarea la nivelul tesuturilor oculare a leptospirelor de orice serotip infectant, inclusiv a tulpinelor saprofite conditionat patogene, care, prin prezenta lor si a endotoxinei bacteriene, genereaza o multitudine de procese locale, de exemplu inflamatie, alergie, leziuni toxico-degenerative, depozite granulare imune, hemoragie de diferite intensitati.

    Leptospiroza oculara este corelata de regula cu absenta, temporizarea si aplicarea incompleta sau incorecta a tratamentului etiologic al infectiei leptospirotice initiale, care s-a manifestat pseudogripal, meiningean cu evolutie usoara, hepatic cu forma anicterica sau slab icterica etc.

    Poate aparea la un interval de o luna de la debutul infectiei initiale, insa are frecvent o evolutie latenta dupa o aparenta insanatosire clinica, manifestandu-se dupa un interval cuprins intre cateva luni si aproximativ 10 ani de la debutul infectiei leptospirotice. Evolutia latenta este explicata prin necesitatea realizarii in tesuturi a unui numar suficient de leptospire pentru exprimarea unei patologii locale semnificative.

    Am intalnit cateva cazuri in care localizarea leptospirelor la nivelul tesuturilor oculare a fost posibila prin contaminarea directa oculara in urma submersiei acvatice repetate in ape de suprafata intens contaminate cu leptospire. In aceste cazuri, debutul a fost zgomotos si polimorf (nu numai congestie si dureri moderate ca in stadiul bacteriemiei), iar latenta, atunci cand a fost necesara pentru ca numarul leptospirelor in tesuturi sa fie semnificativ de mare, a fost mult mai mica decat in cazurile cu localizare oculara postbacteriemie.

    Localizarea poate fi uni- sau bilaterala. Se poate manifesta prin irido-ciclita, coroidita, nevrita optica, corio-retinita cu sau fara maculopatie, uveita totala, ultimele doua dupa o latenta considerabila.

    Factorii care determina evolutia nefavorabila sunt: latenta prelungita, afectarea polului posterior, afectarea bilaterala, recidivele, absenta tratamentului etiologic si antiflogistic.

    Examenul oftalmologic de specialitate trebuie sa fie complet, iar modificarile constante nu sunt specifice leptospirozei, dar apar semnificative la un titru concludent de minimum 1/50 al anticorpilor serici Leptospira.

    Catre Laboratoarele de Bacteriologie si Epidemiologie ale ASP Judetene

     

                  Informare referitoare la supravegherea microbologica a leptospirozei umane.

                                        

                                                     

              Supravegherea microbiologica, epidemiologica si statistica a leptospirozei umane si animale (animale domestice si de ferma) este reglementata la noi in tara inca din anul 1960 prin Ordine comune ale Ministerului Sanatatii si Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, ultimul Ordin comun fiind reactualizat in anul 1993 (nr. 474) pe baza celui din 1975.

                In ceea ce priveste supravegherea microbiologica a leptospirozei umane, aceasta se efectueaza la noi in tara la nivelul CNR, asemenea tuturor tarilor din lume (ultimul ghid OMS 1993) prin confirmarea sau infirmarea serologica a diagnosticului prezumtiv cu ajutorul Testului de aglutinare cu 18 antigene vii de tip (preparate in house din tulpini patogene de referinta internationala) care se citeste la microscopul cu fond intunecat (RAM). In 7-10% din cazuri este nevoie ca RAM sa fie completat cu evidentierea leptospirelor in prelevatele proaspete si/sau in culturi.

                Reamintim faptul ca nu este corecta si nici reglementata (Ordinul M.S. si Ghidul OMS) raporatrea cazurilor pozitive numai pe baza diagnosticului de serotriere cu ajutorul antigenelor de gen, deoarece pentru efectuarea unei corecte anchete epidemiologice este nevoie sa fie stiut serotipul tulpinii infectante care se determina numai prin RAM. De asemenea nu este corect nici procedeul de a apela la colegii din laboratoarele veterinare judetene pentru efectuarea RAM, deoarece acestea poseda in trusa de diagnostic numai tulpinile care prezinta interes pentru sectorul veterinar.

     

     

     

                                                                                                        SEF CNR LEPTOSPIRE

                                                                                                        DR. NICOLETA ANDREESCU

    Infertilitate feminina de etiologie leptospirotica

     

    Dr. Nicoleta Andreescu, INCDMI Cantacuzino, Centrul National de Referinta pentru Leptospire

     

     

    Infertilitatea  feminina    trebuie suspectata atat in cazul unei leptospiroze acuta manifesta sau subacuta subclinica, survenita in timpul sarcinii, cat si in cazul unei leptospiroze latenta inaparenta care exista atunci cand infectia leptospirotica initiala survenita in afara sarcinii nu a fost deloc tratata etiologic deoarece s-a manifestat subclinic sau atipic, sau atunci cand s-a manifestat clinic dar a fost tratata etiologic insuficient sau incorect.

                In literatura de specialitate straina au fost comunicate 3 cazuri de leptospiroza acuta la femei gravide, care s-a manifestat prin deces foetal in utero in toate cazurile si in plus prin decesul  mamei intr-unul din cazuri si inca un caz survenit de asemenea la o gravida, soldat insa prin insanatosirea mamei si a fatului dupa tratamentul etiologic efectuat ambilor, fatul fiind extras prin cezariana in momentul in care acesta a prezentat intrauterin aritmie cardiaca.

                In centrul nostru au fost diagnosticate serologic 3 cazuri, prin ultramicroscopie in prezenta antigenelor  vii Leptospira frecvent circulabile. Cazurile au fost exprimate clinic prin avorturi habituale embrionare si fetale, la femei cu leptospiroza latenta, care avusesera infectia initiala in antecedente in afara sarcinei.

                Un rol important in stabilirea prezumtiei clinice de leptospiroza il are simptomatologia care poate fi tipica (febra, mialgii, cefalee, meningita seroasa, icter, sindrom renal, sindrom hemoragic cu diverse localizari, etc) sau care poate fi atipica (subicter, pseudogripa, pneumonie atipica uneori evidenta numai radiologic, diaree, fals abdomen acut sau iritatie peritoneala, tulburari severe de ritm cardiac, afectarea polului anterior al ochiului, etc).

                Datele epidemiologice devin concludente pentru leptospiroza prin profesie sau ocupatie, domiciliul la sat sau curte si petrecerea timpului in conditiile contactului direct cu rozatoarele constant purtatoare de leptospire si cu animalele domestice sau de ferma si silvatice bolnave de leptospiroza, sau a contactului indirect cu acestea prin produsele lor alimentare(sorici, ficat, rinichi de porc, lapte vaca sau oaie, carne de mistret) crude sau prelucrate termic insuficient, sau cu pamantul, apele de suprafata, subsolul imobilelor contaminate cu leptospire patogene prin reziduurile metabolice animaliere (urina, fecale, balegar). In ultima situatie temperatura de peste 20ºC a mediului inconjurator este esentiala pentru supravietuirea leptospirelor in ape si pe sol.

                In incheiere relansam oferta noastra acelor colegi microbiologi, epidemiologi, clinicieni cu care nu am colaborat inca, amintind faptul ca Centrul nostru de asistenta si consultanta poate asigura confirmare microbiologica intr-un interval de 1-24 ore din momentul primirii prelevatului patologic (in 90% din cazuri fiind suficient numai serul sanghin ca atare) care poate fi trimis prin intermediul laboratoarelor de microbiologie sau epidemiologie din ASP judetene sau in cazul patologiei sus numite este de preferat prezenta persoanei respective la Laboratorul cu plata al Institutului nostru (unde vom putea fi contactati si noi) din strada Splaiul Independentei nr. 103, sector 5, Bucuresti.

               

    Infectia umana cu leptospire, de origine alimentara

     

    Dr. Nicoleta Andreescu, Sef CNR Leptospire

     

     

     

                      Cauzalitate:



    1. Alimentele neambalate, nespalate, neprelucrate termic, care au fost depozitate in locuri accesibile rozatoarelor, cainilor, altor animale (magazii din subsoluri, bucatarii de vara, corturi, baraci pe santiere), ocazie cu care au putut fi contaminate cu leptospire prin intermediul urinei animalelor.

    2. Ficatul, rinichii, soricul de porc, etc neprelucrate termic suficient, laptele de vaca, bivolita etc nefiert, laptele praf depozitat necorespunzator si nefiert dupa dizolvarea in apa.

    3. Alimentele depozitate si prelucrate termic corespunzator, contaminate ulterior cu ocazia luarii mesei in natura (pajisti de padure, malul apelor, la pescuit, etc).

    4. Apa de baut din puturi, rezervoare, recipiente casnice neacoperite sau cu crapaturi in zidarie, contaminata cu leptospire prin intermediul urinei animalelor.

     

                    Particularitati:

     

    1. Sunt posibile imbolnavirile cu cauzalitatea de la pct. 1 si 2, chiar si in sezonul rece.

    2. Cu toate ca leptospirele sunt sensibile la mediul acid, atunci cand doza infectanta este mare si expunerea este repetata, chiar si persoanele cu aciditate gastrica crescuta (consumatorii de alcool, bauturi acidulate, sosuri acide) pot face leptospiroza pe aceasta cale.

    3. In afara de sindroamele specifice: febril, algic, meningean, hepatic (cu sau fara sindrom icteric si hemoragic), renal, pot apare in aceste situatii sindroamele pulmonar, diareic, iritatie epigastrica si peritoneala (pseudo abdomenul acut/subacut).

    4. Serotipul tulpinii infectante in ordinea frecventei: icterohaemorrhagiae, grippotyphosa, wolffi, pomona, australis etc.

    Laborator zoonoze

    Sef laborator: alternativ, cei doi sefi CNR

    Persoane de contact:

    Sectoare:

    • Sector Antrax, Listeria, Brucella
    • Sector Leptospire

    Laboratorul desfasoara activitate specializata de expertiza microbiologica in domeniul zoonozelor: Antrax, Brucella, Listeria, Leptospira etc.



    La nivelul laboratorului functioneaza 2 centre nationale:

    • Centrul National pentru Antrax, Brucella, Listeria – Sef centru Dr. Med. Dana Caplan
    • Centrul National pentru Leptospira Sef centru Dr. Med. Nicoleta Andreescu



    Participare in rograme nationale:

    • Program national de supraveghere a zoonozelor



    Participare in programe internationale:

    • WHO Lyon Office Program for Strengthening Laboratory Capacities for Communicable Diseases Detection and Response



    Activitati de cercetare (pentru detalii vezi sectiunea “Cercetare”):

    • Participare programe nationale
    • Participare programe internationale



    Activitati suport:

    • Preparare de reactivi in-house
    • Preparare de medii speciale
    • Pregatirea rezidentilor si specialistilor de medicina de laborator si epidemiologie
    • Publicatii metodologice
    • Caracterizare materiale de referinta



    Activitati complementare:

    • Participare in programe de cercetare-dezvoltare (pregatire bioterorism)
    • Contract intern cu laboratorul de analize medicale
    • Contracte cu terti