ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI DESPRE GRIPĂ, VACCINURI ŞI VACCINAREA ANTIGRIPALĂ



Viorel ALEXANDRESCU, Mircea PANAIT



Din dorinţa de a lămuri unele chestiuni legate de infecţiile gripale şi de vacinarea antigripală (împotriva virusurilor gripale umane, aviare, pandemice) vă punem la dispoziţie un set care cuprinde cele mai frecvent adresate întrebări şi răspunsurile noastre la ele.

Î: Ce este gripa?

R: Gripa este o boală infecţioasă foarte contagioasă, provocată de un virus.

Î: Este gripa o boală banală sau periculoasă?

R: Gripa poate fi foarte uşoară (asemănătoare unui simplu guturai), sau poate fi foarte gravă (cu moarte rapidă), în funcţie de agresivitatea virusului şi starea de sănătate a persoanei infectate.

Î: Se transmite gripa cu uşurinţă?

R: Da. Gripa este o boală extrem de contagioasă, care se transmite cel mai adesea, de la un om bolnav la un om sănătos prin tuse, strănut, vorbit sau prin utilizarea în comun a unor obiecte contaminate recent.

Î: Care sunt persoanele cele mai periclitate?

R: Cele mai afectate persoane sunt cele cu risc înalt pentru complicaţii după îmbolnăvire: persoanele de vârsta a III-a şi bolnavii cronici (astmatici, pulmonari, cardiaci, diabetici) de orice vârstă.

Î: Se poate trata gripa?

R: Da. Există medicamente care acţionează împotriva virusului gripal, ajutând la vindecarea bolii, prevenirea complicaţiilor şi deceselor. În România sunt aprobate: amantadina, oseltamivirul şi zanamivirul.

Î: Se poate preveni gripa?

R: Da, prin vaccinare antigripală, iar în cazul contraindicaţiei vaccinării se pot folosi medicamente antivirale, cu condiţia de fi administrate în primele 2 zile de la apariţia bolii şi pe toată perioada riscului de contaminare.

Î: Cât de eficace sunt vaccinurile antigripale?

R: Vaccinurile antigripale sunt eficace dacă conţin virusul care determină epidemia. Aproximativ 90-95% dintre persoanele vaccinate vor fi protejate de infecţia gripală, în sensul că nu vor mai face deloc sau vor face forme uşoare de boală, iar 5-10% vor rămâne vulnerabili.

Î: Poate contracta gripă orice persoană?

R: Da. Gripa este o boală care poate fi contractată la orice vârstă de către orice persoană. Nou-născuţii şi sugarii cu vârste până la 6 luni pot face gripă dacă mama lor nu a fost vaccinată.

Î: Se poate trata gripa cu mijloace naturale?

R: Nu. Gripa nu se poate trata prin mijloace naturale, dar unele simptome ale ei pot beneficia de tratament cu ceaiuri medicinale, frecţii etc.

Î: Cât de mult ne poate costa gripa?

R: Gripa produce pierderi materiale prin absenţa de la locul de muncă, cheltuieli datorate consumului de medicamente, internări în spital şi pierderea continuităţii unei activităţi şcolare, universitare sau sportive.

Î: Influenţează gripa activitatea unei comunităţi?

R: Da. În cazul unei epidemii de gripă, într-o comunitate sunt dereglate major următoarele activităţi: şcolare, universitare, sportive, de producţie, apărare (poliţie, armată) şi serviciile comunitare esenţiale (administraţia publică, poştă, transporturi, alimentare cu apă şi energie.

Î: Se poate eradica (elimina) gripa?

R: Nu. În prezent nu putem vorbi despre o eradicare a gripei deoarece virusul este foarte schimbător, ceea ce impune în permanenţă schimbarea componenţei vaccinurilor.

Î: Se poate deosebi gripa de celelalte răceli?

R: Din punct de vedere al semnelor şi simptomelor de boală, gripa este foarte asemănătoare cu celelalte boli respiratorii acute, dar este singura boală care determină epidemii care pot afecta într-o perioadă foarte scurtă de timp foarte mulţi indivizi.

Î: Animalele şi păsările pot face gripă?

R: Da. Aproape toate animalele fac gripă, iar păsările sunt adevărate rezervoare de virusuri gripale pe care le pot transmite altor specii de vieţuitoare, inclusiv omului.

Î: Ce se înţelege prin epidemie?

R: Epidemia de gripă este reprezentată de îmbolnăvirea unui număr foarte mare de persoane dintr-o zonă, regiune geografică sau ţară, peste numărul de cazuri înregistrat de obicei într-un timp destul de scurt (1-2 luni).

Î: Ce se înţelege prin pandemie?

R: Pandemia de gripă presupune extinderea epidemiei la zone geografice întinse ale globului (continente, emisfere, chiar întreaga planetă), cu îmbolnăvirea a sute de milioane de oameni, cu milioane de decese şi o evoluţie de circa 6-7 luni. Pandemiile apar la intervale de timp de 15-20 de ani.

Î: Ce diferenţă este între gripa de tip A şi gripa de tip B?

R: Gripa de tip A este cea care determină epidemiile anuale şi pandemiile, fiind prezentă şi la animale şi păsări. Gripa de tip B este prezentă doar la om şi are manifestări epidemice moderate, cu evoluţie lentă.

Î: Există mai multe forme de gripă?

R: Manifestările gripei pot îmbrăca mai multe forme de gravitate:

  • ­          Gripa uşoară, inaparentă.
  • ­          Gripa medie, obişnuită.
  • ­          Gripa severă, cu complicaţii ale mai multor aparate şi sisteme din organism.
  • ­          Gripa malignă, cu deces rapid.

Î: Care sunt riscurile unei femei gravide care contractează gripă?

R: La gravida sănătoasă, gripa obişnuită (sezonieră) poate cauza foarte rar complicaţii şi deces. În schimb, gripa aviară şi gripa pandemică pot determina la gravidele sănătoase sau la cele cu boli cronice mai multe complicaţii şi decese decât gripa anuală de sezon.

Î: Se pot vaccina antigripal gravidele?

R: Atât în gripa obişnuită cât şi în gripa pandemică, gravidele sănătoase şi cele suferind de boli cronice se pot vaccina în orice fază de evoluţie a sarcinii.

Î: Ce efecte secundare au vaccinurile antigripale?

R: Vaccinurile moderne determină efecte secundare rare şi minore, cele mai frecvente fiind durerea şi înroşirea pielii la locul de injectare (care dispar rapid, maximum în 1-2 zile, fără nici un tratament). Foarte rar pot apare febra (nu mult peste 38°C, care dispare la administrarea de antitermice uzuale) sau simptome generale asemănătoare celor date de gripă (dureri de cap, dureri articulare).

Î: Vaccinurile pot provoca gripă?

R: Niciodată vaccinurile antigripale nu provoacă gripa deoarece virusurile ce intră în componenţa lor sunt inactivate (nu sunt vii).

Î: Ce contraindicaţii are vaccinul antigripal?

R: Vaccinul antigripal este contraindicat temporar persoanelor cu boli febrile respiratorii (sau de altă natură) şi este contraindicat definitiv la persoanele cu alergii severe cunoscute la ouă, carne de pasăre, fulgi şi pene, deoarece vaccinul este preparat pe ouă de găină embrionate.

Î: Când trebuie să ne vaccinăm antigripal?

R: Gripa obişnuită (anuală, sezonieră) este o boală a sezonului rece; cele mai multe îmbolnăviri apar într-o anumită perioadă a acestui sezon. Astfel, în emisfera nordică, epidemiile de gripă evoluează în intervalul ianuarie-aprilie, în consecinţă este bine ca vaccinarea să fie făcută cu cel puţin o lună înaintea debutului epidemiei (octombrie-decembrie). Gripa pandemică poate evolua oricând pe tot parcursul anului, iar vaccinarea trebuie făcută în momentul în care vaccinul este disponibil.

Î: Care sunt efectele cele mai importante ale unei epidemii de gripă?

R: Cele mai importante efecte ale unei epidemii de gripă sunt: numărul foarte mare de îmbolnăviri şi decese, absenteismul şcolar, universitar şi din producţie, creşterea numărului de prestaţii medicale şi internări în spitale, consumul foarte mare de medicamente, cheltuieli foarte mari pentru tratarea bolnavilor, numărul mare de zile de concediu medical acordate, pierderi în activităţile productive, perturbări ale activităţilor strategice pentru siguranţa naţională (poliţie, armată, vamă) şi ale activităţilor comunitare esenţiale (transport public, alimentare cu energie şi apă, postă, administraţii locale şi centrale etc.).

Î: Câte vaccinări trebuie să facem în cursul vieţii?

R: Datorită faptului că virusul suferă mutaţii (fiind foarte schimbător), compoziţia vaccinului se modifică în fiecare sezon şi se recomandă ca persoanele la risc crescut de îmbolnăvire (vârsta a III-a, cu afecţiuni cronice) şi celelalte categorii de persoane să se vaccineze antigripal anual.

Î: De la ce vârstă putem fi vaccinaţi?

R: Vaccinarea se poate efectua la toate grupele de vârstă, începând de la 6 luni. Sigur, însă, că doza de vaccin necesară diferă în funcţie de grupa de vârstă din care face parte individul.

Î: Există rezistenţă naturală la gripă?

R: Nu s-a demonstrat rezistenţa naturală a organismelor la infecţia cu virusuri gripale.

Î: Ne apără vaccinul antigripal de alte „răceli”?

R: Nu. Vaccinul este util numai în profilaxia gripei şi nu ne apără de alte infecţii respiratorii.

Î: Cum ne putem păzi de gripă?

R: În perioadele epidemice, atunci când nivelul de contagiozitate este maxim, este bine să ne ferim de contactul cu persoanele bolnave, să evităm aglomeraţiile (spectacole, concerte, manifestări sportive) şi să nu utilizăm în comun obiectele personale ale unui bolnav de gripă.

Î: Când trebuie internaţi în spital bolnavii de gripă?

R: Bolnavii de gripă trebuie internaţi atunci când evoluţia bolii este severă, apar complicaţii sau dacă gripa survine la bolnavi cronici cardiovasculari, bronhopulmonari sau diabetici, indiferent de vârsta lor.

Î: De câte ori ne putem îmbolnăvi de gripă într-un an?

R: Există posibilitatea ca, dacă nu am fost vaccinaţi, să facem gripă de cel puţin 2 ori pe an, deoarece în sezonul rece circulă mai ulte tulpini de virusuri gripale, de tip A şi B. S-a observat că gripa poate evolua în 2-3 valuri epidemice, care încep cu un tip de virus iar apoi continuă, după un interval de 3–4 săptămâni, cu celălalt tip de virus.

Î: Câte doze de vaccin sunt necesare pentru prevenirea unei gripe?

R: La copiii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 4 ani, pentru obţinerea unei protecţii eficiente, sunt necesare 2 doze de vaccin la interval de o lună. Peste vârsta de 4 ani este suficientă doar o singură doză pe an.

Î: Unde se pot interna bolnavii de gripă?

R: Gripa fiind o boală contagioasă, internarea bolnavilor se va face în spitalele de boli infecţioase. În cazul unei epidemii severe, internarea lor se va putea face şi în alte spitale cu secţii special amenajate. Gravidele bolnave de gripă se vor interna în saloane special amenajate şi izolate în secţiile de maternitate.

Î: Dacă ne îmbolnăvim de gripă, mai este necesară o vaccinare antigripală?

R: Da. În sezonul rece circulând mai multe virusuri gripale, o persoană nevaccinată care face o „gripă” poate contracta şi o a doua „gripă”. Pentru a o preveni pe a doua este recomandată vaccinarea numai după ce persoana s-a vindecat de prima formă de gripă.

Î: Ne putem îmbolnăvi de gripă vara?

R: Gripa este o boală a sezonului rece. Deoarece Pământul are 2 emisfere este posibil ca o persoană să se îmbolnăvească într-o emisferă cu sezon epidemic şi să se deplaseze în cealaltă emisferă cu anotimp cald (vară), putând infecta astfel mai ales persoanele din familie sau anturaj, dar fără să constituie sursa unei epidemii.

Î: Cum se administrează vaccinul antigripal?

R: Cele mai utilizate vaccinuri sunt cele inactivate cu administrare injectabilă, intramuscular sau intradermic.

Î: Se poate transmite gripa prin obiecte?

R: Da. Bolnavul poate transmite gripa prin secreţiile nazofaringiene care conţin virusul, eliminate prin tuse, strănut sau vorbit. Acestea pot contamina aerul dintr-o încăpere sau un vehicul, obiectele personale sau mobilierul, permiţând gripei să se transmită la alte persoane, într-un interval de timp relativ scurt.

Î: Care sunt complicaţiile create de gripă?

R: Complicaţiile cele mai frecvente datorate gripei sunt: bronhopneumonii determinate exclusiv de virusul gripal sau în asociere cu bacterii (pneumococ, stafilococ, haemophilus influenzae), sinuzite, otite, bronşite acute şi, foarte rar, meningoencefalite, miocardite, pericardite. Există cazuri de gripă foarte grave, cu evoluţie spre deces în 2 zile – gripa malignă.

Î: La cine apar mai frecvent complicaţiile?

R: Complicaţiile apar mai frecvent la vârstnici, copiii mici şi la bolnavii cronici (cu afecţiuni cardiovasculare, bronhopulmonare, diabet zaharat etc.), indiferent de vârstă.

Î: Cum se manifestă gripa?

R: Gripa fără complicaţii se manifestă prin debut brusc cu febră sau temperatură normală plus unul sau mai multe din semnele următoare: frisoane, tuse, secreţie nazală apoasă, dureri de cap, dureri articulare şi/sau musculare.

Î: Cât durează o gripă?

R: Forma uşoară de gripă poate dura 2-3 zile, forma medie 4–5 zile, forma complicată 7–10 zile, iar cea severă (cu complicaţii) 11-15 zile.

Î: Se poate utiliza aspirina în gripă?

R: Nu. Administrarea de acid acetilsalicilic (aspirină) la un bolnav de gripă poate conduce rareori la apariţia unui sindrom extrem de grav (sindromul Reye). Celor care iau aspirină pe termen lung (reumatism poliarticular) li se recomandă să se vaccineze antigripal.

Î: Se poate trata gripa cu antibiotice?

R: Nu. Antibioticele nu previn şi nu tratează gripa, dar se folosesc dacă apar complicaţii bacteriene şi numai la indicaţia medicului curant.

Î: La ce interval de la vaccinare devenim rezistenţi la gripă?

R: Protecţia conferită de un vaccin antigripal începe după 7 zile de la imunizare, este eficientă la 14 zile şi maximă la 21 zile după vaccinare, fiind în medie de 90-95%.

Î: Când este ineficient un vaccin antigripal?

R: O persoană vaccinată nu este protejată împotriva gripei în situaţia în care:

  • virusul gripal infectant nu este identic cu cel conţinut de vaccin;
  • infecţia se produce într-un interval mai mic de 2 săptămâni de la vaccinare;
  • persoana face parte din categoria celor 5-10% care nu răspund la vaccinare.

Î: Lasă gripa sechele?

R: Nu. Gripa nu lasă sechele, adică modificări funcţionale sau organice pe termen lung.

Î: Se poate face vaccinul antigripal persoanelor infectate cu HIV?

R: Da. Cei infectaţi cu HIV (virusul imunodeficienţei umane) pot face complicaţii grave în cazul unor infecţii gripale. După vaccinarea antigripală s-a observat instalarea unei protecţii, indiferent de stadiul infecţiei cu HIV.

Î: Poate gripa agrava alte afecţiuni preexistente?

R: Da, gripa poate agrava o boală cronică. De exemplu: crize de astm bronşic, decompensare diabet zaharat, decompensare cardiacă, crize de angină pectorală etc.

Î: Ce ar trebui să facă un bolnav de gripă pentru a nu transmite boala?

R: Pentru a nu transmite boala, un bolnav de gripă:

  • trebuie să evite contactul cu persoanele sănătoase din jur, mai ales cu cele care prezintă un risc crescut de îmbolnăvire (vârstnici, bolnavi cronici);
  • trebuie să nu participe la manifestări sportive sau culturale, evitând deplasările în locuri aglomerate;
  • trebuie să folosească şerveţele igienice sau batiste, eventual să poarte mască pentru a limita transmiterea virusului când tuşeşte sau strănută.

Încăperea în care se izolează bolnavul trebuie să fie bine aerisită zilnic, iar obiectele de folosinţă personală să fie curăţate (apă cu detergenţi, prin ştergere cu diferiţi dezinfectanţi etc.)

Î: Câte tipuri de vaccin antigripal există?

R: Principalele tipuri de vaccin sunt: cu virus inactivat omorât şi cu virus viu atenuat. La rândul lor, vaccinurile cu virus inactivat pot fi: cu virus întreg, cu virus fragmentat şi cu subunităţi virale.

Î: Cât timp durează rezistenţa după boală şi după vaccinare?

R: Teoretic, o perioadă mare de timp, dar practic rezistenţa la gripă dobândită la un moment dat nu este eficientă datorită schimbărilor (mutaţiilor genetice) frecvente suferite de virusurile gripale, care conduc la apariţia unor variante noi.

Î: Ce diferenţe există între virusurile gripale sezonier, aviar şi pandemic?

R:

  • Virusul gripal circulant sezonier care determină epidemiile anuale apare prin schimbări mici ale structurii (mutaţii genetice).
  • Virusul gripal aviar este un virus care infectează exclusiv păsările, dar care se poate transmite la om foarte rar, în anumite condiţii.
  • Virusul pandemic este un virus nou care a apărut ca urmare a combinaţiilor (reasortărilor) între materialul genetic al virusurilor gripale ale altor specii şi cele umane: virusuri aviare şi umane; virusuri porcine şi umane; virusuri aviare, porcine şi umane.

Î: Este mai periculos virusul gripal pandemic decât cel sezonier?

R: Fiind un virus complet nou, faţă de care nu există rezistenţă imunologică prin îmbolnăviri sau vaccinări anterioare, virusul pandemic determină mult mai multe îmbolnăviri, complicaţii şi decese prin evoluţia suferită la nivel planetar.

Există, însă, un surplus de complicaţii şi decese în infecţia cu virusul pandemic deoarece virusul se dezvoltă în organisme mult mai mult prin absenţa totală a rezistenţei conferite de alte infecţii gripale şi a vaccinării în decursul vieţii.

Î: Cum evoluează pandemia de gripă?

R: Pandemia de gripă evoluează în valuri. Un val este un focar de gripă cu durata de aproximativ 3-4 luni. Într-o pandemie pot exista 1-3 valuri.

Î: Care sunt vârstele cele mai afectate în pandemia de gripă?

R: Din experienţa pandemiilor istorice (1918, 1957 şi 1968), dar şi din pandemia actuală, rezultă că cele mai multe cazuri de îmbolnăvire apar la grupele de vârstă între 20-58 ani.

Î: Ce categorii de persoane au un număr mai mare de decese în pandemia de gripă?

R: Ca şi în gripa sezonieră obişnuită, persoanele aparţinând grupelor extreme de vârstă (sub 5 ani şi, respectiv, peste 65 ani), dar şi persoanele cu boli cronice de orice vârstă furnizează un mare număr de decese, la care se adaugă în pandemii: gravidele, persoanele cu obezitate de grad ridicat şi persoanele sănătoase de vârstă tânără.

Î: Ce diferenţe există între vaccinul pandemic şi cel sezonier?

R: Vaccinul sezonier are în compoziţie 3 tulpini virale (2 tip A şi 1 tip B), pe când vaccinul pandemic are un singur tip de virus. Tipul de vaccin este similar: omorât inactivat sau viu atenuat. Virusurile, atât din vaccinul sezonier cât şi din cel pandemic, sunt atenuate apoi inactivate (dacă se folosesc la varianta inactivată de vaccin) sau menţinute ca vaccin viu atenuat.

Î: Există diferenţe între metoda de preparare a vaccinului sezonier şi metoda de preparare a vaccinului pandemic?

R: Procesele de fabricaţie sunt identice: creştere pe ouă sau cultură, inactivare sau atenuare, fragmentare, purificare, control şi condiţionare.

Î: Pe ce substrat se prepară vaccinurile sezoniere şi vaccinul pandemic?

R: Marea majoritate a vaccinurilor sezoniere şi pandemice se prepară pe ou de găină embrionat. Există şi vaccinuri care se prepară pe cultură celulară normală, care este controlată privind potenţialul de inducere a transformării şi a virusurilor contaminante.

Î: Sunt controlate tehnic calitativ vaccinurile?

R: Controlul vaccinurilor antigripale sezonier şi pandemic se face de către producător şi de către autorităţile naţionale şi, după caz, regionale (europene) privind: eficienţa (inducerea rezistenţei) şi siguranţa (inducerea de reacţii adverse) în fiecare an, indiferent de schimbarea virusurilor.

Î: Cum se autorizează vaccinul pandemic?

R: Fiind un vaccin nou, indiferent de folosirea unor proceduri identice de preparare, se fac studii pe animale de experienţă (mici şi mari) care urmăresc rezistenţa indusă, toxicitatea şi reacţiile secundare provocate de vaccinare. Dacă studiile preclinice (pe animale) furnizează rezultate corespunzătoare şi sunt validate de autorităţile de reglementare, se trece la studii clinice (pe voluntari umani), într-o succesiune de 4 faze (I-IV). Se începe pe adulţi sănătoşi şi apoi, în funcţie de rezultate, se trece la testarea copiilor.

Î: Cât durează un proces de producţie şi autorizare a vaccinului pandemic?

R: Între 5 şi 6 luni.

Î: Care sunt reacţiile adverse induse de vaccinul pandemic?

R: Sunt asemănătoare celor produse de vaccinul sezonier. Pot fi locale (predominante, 29-35%) sau generale (< 1%).

  • Reacţii locale (frecvente): dureri, înroşirea sau întărirea pielii la locul de injectare.
  • Reacţii generale (rare): subfebrilitate (37-38°C), dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, oboseală.
  • Reacţii pseudo-gripale (rare): tuse, secreţii nazale şi oculare apoase abundente, dureri în gât, uneori subfebrilitate.
  • Reacţii alergice: urticarie (rar), şoc anafilactic sau edem Quincke (foarte rare).
  • Reacţii neurologice (extrem de rare): nevrite, paralizii (sindr. Guillain-Barre poate apare la 1-2 la suta de mii de vaccinaţi).

Î: Pot face persoanele vaccinate gripă?

R: Da. Dacă nu reacţionează la vaccin (5-10%) sau dacă au contractat gripa până la instalarea rezistenţei (în primele 14 zile de la vaccinare).

Î: Cum se transmite gripa?

R: Virusurile gripale se elimină din organismul bolnav prin tuse sau strănut, sub forma unor picături mari, care cad pe sol de la adult la 1,5 m, sau sub forma unor picături mici, care pot pluti în aer timp de 2-6 ore.

Î: Cât rezistă virusurile gripale în mediul înconjurător?

R: Virusurile sezoniere şi pandemice rezistă la 56°C timp de 15 minute, iar pe suprafeţe poroase la 22°C timp de 2-8 ore. La o temperatură de +4°C aceste virusuri îşi menţin capacitatea infectantă timp de 7 zile. Ciclurile repetate de îngheţ-dezgheţ scad capacitatea infectantă a virusurilor gripale menţionate, iar la temperaturi de -20°C îşi pierd capacitatea infectantă în circa 12 ore.

Virusurile gripale aviare rezistă la 56°C timp de 1 oră, 7 zile în apă la 22°C şi 30 de zile pe sol şi în apă la 0°C.

Î: La ce este sensibil virusul gripal?

R: Toate virusurile gripale (sezoniere umane, aviare, pandemic) sunt sensibile la alcool 70°, produşi cu iod şi clor, dar şi detergenţi (inclusiv casnici).

Î: Cum putem preveni gripa prin măsuri generale?

­R:

  • Evitarea contactului cu persoanele bolnave
  • Evitarea aglomeraţiilor (mijloace transport în comun, reuniuni, spectacole, manifestări sportive)
  • Spălarea mâinilor cu apă şi săpun sau folosirea soluţiilor pe bază de alcool după contactul cu obiectele contaminate
  • Acoperirea tusei sau strănutului cu şerveţele de unică folosinţă
  • Aerisirea frecventă a camerelor, mai ales a celor în care sunt izolaţi bolnavi
  • ­ Spălarea suprafeţelor cu detergenţi casnici
  • ­ Umidifierea corespunzătoare a încăperilor
  • ­ Purtarea măştilor de faţă la domiciliu sau, după caz, în alte locuri în comunitate, mai ales dacă se preconizează un posibil contact cu persoane bolnave

Î: Ce trebuie să facem dacă avem semne de gripă?

R:

  • Autoizolarea adulţilor sau izolarea copiilor la domiciliu până la dispariţia simptomelor (cel puţin 2 zile după scăderea febrei).
  • Consult sau vizită la medicul curant, în funcţie de severitatea îmbolnăvirii sau de existenţa unor boli cronice sau prezentarea la o cameră de gardă dintr-un spital de boli infecţioase.

Î: Care sunt semnele de îmbolnăvire de gripă severă?

R: Febră > 39°C, dureri atroce de cap, tuse frecventă chinuitoare, convulsii (mai ales la copii), tulburări de respiraţie, delir, halucinaţii, diaree cu deshidratare (la copiii mici), pareze/ paralizii, vărsături frecvente (mai ales la copii).

Semne de agravare ale unei boli cronice: creşterea glicemiei, respiraţie cu ritm accelerat în poziţie semişezîndă/culcată, creşterea frecvenţei pulsului, scăderea presiunii arteriale, cianoza (învineţirea) extremităţilor sau generalizată, edeme (umflături) ale membrelor inferioare sau generalizate, scăderea diurezei (cantităţii de urină eliminate/24 ore), crize de astm prelungite.

Î: Cum putem contracta gripa?

R: În gripa sezonieră şi pandemică, prin contact direct cu bolnavul sau atingerea obiectelor sau suprafeţelor contaminate cu secreţiile lui, după care mâna este dusă la nas, ochi sau gură.

În gripa aviară, prin contact direct cu pasărea bolnavă sau cu obiecte/soluri/ape contaminate cu excrementele păsărilor bolnave, pene/carcase sau consum de carne de pasăre neprelucrată termic.

Î: În cât timp ne îmbolnăvim de gripă după contactul cu bolnavul sau cu obiecte/suprafeţe contaminate?

R:

  • În gripa sezonieră perioada de apariţie a bolii (incubaţia) durează între 2-4 zile.
  • În gripa pandemică incubaţia poate dura 1-7 zile.
  • În gripa aviară perioada de apariţie a bolii durează între 2-5 zile.

Î: Care este perioada de contagiozitate?

R:

  • În gripa sezonieră între 1-5 zile (posibil şi cu o zi înainte de apariţia bolii). La copiii mici şi persoanele imunosupresate (infectaţi cu HIV, în tratament cu derivaţi de cortizon, citostatice sau sub radioterapie) perioada de contagiozitate poate dura 7-9 zile.
  • În gripa pandemică, cu o zi înaintea exprimării clinice a bolii, apoi timp de încă 7 zile după declanşarea acesteia. La copii şi persoane imunosupresate, perioada se extinde de la peste 7 zile până la 21 de zile.
  • În gripa aviară, perioada de contagiozitate durează între 1-7 zile.

Î: Se pot administra chimioterapice antivirale la gravide?

R: Da, la indicaţia medicului specialist în boli infecţioase şi sub o monitorizare strictă. Dozele vor fi aceleaşi ca pentru orice adult.

Î: Unde vor naşte gravidele bolnave de gripă?

R: Dacă nu necesită instituirea unor măsuri de terapie intensivă sau ventilaţie mecanică asistată, gravidele vor fi internate în saloane special amenajate în maternităţi, cu circuite separate şi personal dedicat şi, în mod obligatoriu, vor fi urmărite de un specialist în boli infecţioase.

Î: Trebuie izolat copilul născut de o gravidă bolnavă de gripă?

R: Da. Se va lua în considerare izolarea în salon separat şi urmărirea clinică în vederea depistării îmbolnăvirii de gripă.

Î: Ce trebuie să aibe la domiciliu un individ pentru a trata gripa?

R:­

  • Termometru
  • Medicamente care scad febra (paracetamol, nurofen)
  • Medicamente impotriva tusei
  • Medicamente pentru îndepărtarea durerii (algocalmin)
  • Picături pentru nas
  • Medicamente antiseptice pentru gât
  • Medicamente pentru boala cronică de care suferea anterior, în cantităţi suficiente (pentru 2 săptămâni), cu atenţie specială la insulină!
  • Tensiometru pentru bolnavii hipertensivi
  • Glucometru pentru diabetici

Î: Femeile care alăptează pot fi vaccinate?

R: Da. Atât vaccinul sezonier cât şi cel pandemic vor proteja femeia, dar şi copilul până atinge vârsta de 6 luni.

Î: Care sunt grupele prioritare la vaccinare?

R: În gripa sezonieră sunt mai multe categorii şi trebuie respectată o anumită ordine.

În gripa pandemică categoriile prioritare sunt:

  • ­Personalul ce activează în servicii comunitare critice: personalul din serviciile medicale de urgenţă sau care acordă asistenţă bolnavilor în spitale, ambulator sau la domiciliu, personalul operativ din poliţie/siguranţa naţională/armată, personalul operativ din transporturi, sectoare de producţie şi alimentare cu energie, personalul implicat în producţia, distribuţia şi administrarea vaccinului pandemic, personalul implicat în alimentarea cu apă, personalul din serviciile de salubritate, personalul operativ din aprovizionarea cu alimente şi medicamente.
  • ­ Personalul cu risc crescut de complicaţii şi deces: gravidele, persoanele cu boli cronice de orice vârstă, persoanele peste 65 ani, copiii sub 2 ani.
  • ­ Persoanele care pot răspândi gripa în comunitate: copiii preşcolari şi şcolari.
  • ­ Restul populaţiei, în special al celei sănătoase cu vârste cuprinse între 20-59 ani.

Î: Cum se administrează vaccinul gripal inactivat?

R: ­

  • La copiii mari, adolescenţi şi adulţi: intramuscular (preferabil în muşchiul deltoid, al umărului).
  • ­ La copiii cu vârsta sub 1 an: intramuscular, la nivelul feţei antero-laterale a coapsei.

Î: La ce temperatură se păstrează vaccinul?

R: În medie, la +4°C (în frigider). A nu se congela!

Î: Vaccinul sezonier ne protejează împotriva gripei pandemice sau invers?

R: Nu, pentru că sunt virusuri complet diferite.

Î: Se pot administra concomitent vaccinul sezonier şi vaccinul pandemic?

R: Da, numai că în braţe diferite.

Î: Sunt utile testele rapide în diagnosticul gripei pandemice?

R: Nu. Aceste teste nu se recomandă pentru că au o sensibilitate redusă şi pot da rezultate fals negative, care ar putea masca o infecţie reală, cu o posibilă evoluţie severă.

Î: Conţin unele vaccinuri mercur?

R: Da, numai că derivatul folosit pentru păstrarea sterilităţii vaccinului (etil mercur) se gaseşte în cantităţi foarte mici, care se transformă şi elimină rapid din organism, fără să provoace efecte toxice pe termen scurt, mediu sau lung.

Î: Ce substanţe mai conţin vaccinurile antigripale?

R: În funcţie de tipul de vaccin, mediul pe care se prepară şi procesul tehnologic de producţie, vaccinul antigripal sezonier şi cel pandemic au în compoziţie următoarele substanţe, care sunt toate admise de legislaţia internaţională şi europeană:

  • Virusul(virusurile) vaccinal(e) în cantităţi cuprinse între 1,67 – 15 micrograme.
  • Proteine de ou (ovalbumina) < 1 microgram.
  • Urme de antibiotic (neomicină).
  • Etilmercur < 25 micrograme.
  • Formaldehidă < 2g/L.
  • Unele vaccinuri conţin şi adjuvant (substanţe care scad cantitatea de virus şi cresc nivelul rezistenţei).

Î: Cum este vaccinul pandemic românesc?

R: Vaccinul pandemic românesc este similar cu alte vaccinuri produse în lume (Panvax – Australia, Panenza – Franţa), fiind inactivat, fragmentat, fără adjuvant, monovalent, produs pe ouă de găină embrionate, cu 15mg hemaglutinină de virus reasortant recomandat de OMS (X179 A derivat de la tulpina A/California/07/2009) şi cu restul componentelor în limitele admise de autoritatea europeană de reglementare (EMEA).

Î: Cine poate să administreze vaccinul antigripal pandemic?

R: În principiu, orice cadru medical aflat în activitate şi instruit în acest sens. Administrarea se va face într-un centru special desemnat sau în cabinetele medicilor de familie/specialişti. Indicaţia de vaccinare şi stabilirea contraindicaţiilor le va face numai un medic.

Î: Ce fac dacă am reacţii după vaccinare?

R: Reacţiile după vaccinare pot fi imediate, la câteva zile după sau la un interval mai mare (tardive). Personalul medical vaccinator va informa persoana vaccinată asupra posibilelor reacţii (tip, durată, remedii) şi modul de raportare al acestora. Practic, se anunţă medicul de familie sau un alt medic practician sau în funcţie de reacţie persoana vaccinată se va prezenta la o clinică de boli infecţioase.

Î: Unde se pot face teste de diagnostic al gripei pandemice?

R: Recoltarea de probe se poate face în unităţile sanitare desemnate (spitale/clinici/secţii de specialitate), dar testarea se va face numai în laboratoare acreditate.

Î: Care dintre testele de diagnostic al gripei pandemice este cel mai bun?

R: Testele de laborator trebuie să ofere medicului practician un rezultat rapid şi sigur. Cele mai recomandate teste sunt testele PCR de detecţie moleculară a acidului nucleic viral, datorită sensibilităţii de 99,90% şi specificităţii de 100%. Rezultatele pot fi disponibile în 7-24 ore.

Î: Când trebuie să facă cineva un test de diagnostic?

R: Indicaţia de testare o dă numai un medic după examinarea pacientului care, în funcţie de rezultat şi de forma clinică, va aplica tratament la domiciliu sau va recomanda internarea într-o secţie de boli infecţioase.

Nu este recomandată autotestarea!

Î: Ce trebuie să facă un contact cu un bolnav confirmat?

R: Conform procedurilor în vigoare, contacţii sănătoşi se urmăresc la domiciliu şi, doar în cazul apariţiei unor semne care sugerează o infecţie respiratorie acută sau eventual gripă (febră, tuse, dureri în gât, secreţii nazale apoase, dureri de cap), se anunţă şi se solicită consultul medicului de familie sau al altui practician care va decide asupra conduitei de urmat.

Î: Ne pot proteja perioade lungi medicamentele antivirale de gripă?

R: Medicamentele antivirale ne protejează de gripă doar pe perioada când sunt administrate şi nu înlocuiesc vaccinul antigripal, care conferă protecţie pe termen relativ lung.

Î: Va exista un vaccin care să ne protejeze toată viaţa ca alte preparate (gen vaccinul pentru rujeolă)?

R: Se fac cercetări în acest sens (cu rezultate încurajatoare) pentru obţinerea unui vaccin “universal” care să protejeze faţă de toate virusurile gripale (sezoniere, aviare, pandemice), care să fie administrat în prima copilărie şi să inducă rezistenţă pe termen lung.

Î: Există alte căi de administrare a vaccinului gripal, în afara celei injectabile?

R: Da, există în unele ţări vaccin antigripal viu atenuat care se administrează pe cale nazală sau faringiană (prin pulverizare cu spray). Există studii în curs de derulare pentru administrarea prin piele a vaccinului antigripal, fie intradermic (cu aparate jet-injector), fie sub formă de plasture (patch) – similar plasturilor cu nitroglicerină sau nicotină.

Î: De ce virusul gripal A/H1N1/2009 poate determina infecţii severe la tineri sănătoşi?

R: Printre multele explicaţii cea mai plauzibilă pare răspunsul imun exagerat al unor persoane tinere la infecţie, materializat prin eliberarea în exces a unor mediatori imuni moleculari (numiţi citokine) – realizând aşa-numita “furtună citokinică”, cu consecinţe distructive asupra ţesuturilor şi organelor (în special, asupra plămânilor).

Î: Se poate vorbi despre o legătură între gripă şi schizofrenie?

R: S-a constatat, de către mai multe studii statistice, creşterea cazuriloe de schizofrenie la persoanele născute din mame care făcuseră gripă sezonieră severă în primul trimestru de sarcină.

Î: Se poate complica gripa pandemică cu sindr. parkinsonian acut?

R: În cursul gripei spaniole (pandemia de gripă din 1918), un mare număr de decese s-au produs ca urmare a pneumoniilor şi unor sindroame parkinsoniene de tip acut, aşa cum reiese după datele clinice şi examenele anatomo-patologice consemnate atunci, dar şi după examinarea relativ recentă a unor preparate din plămâni şi creier conservate de la decedaţii de atunci!