Skip to content

Institutul Cantacuzino

Profesionalismul si experienta noastra pentru sanatatea dumneavoastra !

Search Results

Keyword: rezultate

Activities and partial results:

Mosquitoes have been captured in Danube Delta and other study areas, using special traps and back pack aspirators (Fig 1-4)

Fig. 1 Collecting mosquitoes with the back-pack aspirator

Mosquitoes were rapidly distributed in cryotubes and placed in dry nitrogen shippers to preserve the ARN virus. Back in the laboratory they were identified and processed for West Nile virus (WNV) genome detection. Screening tests were performed using a reverse-transcription and real-time PCR kit (Taqman assay). RNA from positive samples has been subsequently used to amplify specific molecular targets. Amplification products have been sequenced and nucleotides sequences analyzed. Blood engorged mosquito females have been used to analyze the blood meal source.

Fig.2 Mosquitoes collected with the bird- baited trap

Fig.3. Fixing a CDC light trap

Fig.4. “BG sentinel” traps to collect mosquitoes

WNV circulating in mosquitoes in Romania and causing human disease has been genotyped, the genetic lineage has been established, and the viral genome of various virus isolates was partially sequenced. Sequencing and sequence analysis are still in process.
Mosquitoes which are acting as primary WNV vectors in the deltaic ecosystem and in urban ecosystem were identified and their relative infection rate with WNV was established… Secondary vectors were also identified and bio-ecological data on vector populations were collected. The data base analysis is in process.
During the entomological investigations an invasive mosquito species, with high vector potential was found for the first time in Romania. Public Health authorities were informed in timely manner to take control measures.

Impact of obtained results: Although only partial results are discussed at this stage, the findings regarding both the vectors and the West Nile virus (WNV) strains circulating in Romania are valuable. Our contribution to the data base of the consortium, and the analysis of our results in comparison with those obtained by the other partners, will fundament the model of emergence and of endemicity of WNV in Europe, a model with a significant public health impact, in respect to prevention and control of West Nile fever.

Brief presentation of the goals of project (source: http://www.edenext.eu/ )

The EDENext Consortium is investigating the biological, ecological and epidemiological components of vector-borne disease introduction, emergence and spread, and the creation of new tools to control them. Due to environmental and socio-economic changes, vector-borne diseases (VBD) are becoming an increasing challenge for human and veterinary public health not only in Europe, but across the globe.
Emerging infectious diseases (EID) are often detected in Europe and North America but also pose major risks for developing countries, where many factors favour the emergence of VBD and there are limited health facilities to prevent, monitor or control their spread. Therefore the work of EDENext is not only as a means of protecting and improving public health and the welfare of European citizens, but part of a coordinated international effort.

EDENext builds on the concepts, methods, tools and results of the earlier EDEN project (Emerging diseases in a changing European environment). It is using the same general approach of understanding and explaining biological, ecological and epidemiological processes in order to develop a set of state-of-the-art methods and tools to improve prevention, surveillance and control of vector populations and VBD. However, while EDEN focused on the effects of environmental changes on the emergence of VBD, EDENext is seeking to explain and model the processes leading to the introduction, establishment and spread of vectors and/or VBD, and to assess the possible control strategies to break the epidemiological cycles of VBD. EDENext is a public health oriented project.

Following the successful formula established by EDEN, the project is organised around a set of vertical disease-related activities linked by horizontal themes which provide integrated technical input to the vertical groups, minimising duplication and ensuring a coordinated approach throughout the project.

Role of the National Institute of Research and Development for Microbiology and Immunology Cantacuzino in EDENext project.

INCDMI Cantacuzino: partner 22, acronym NIRDMI.

Background: NIRDMI team is involved in the following WP of EDENext project: “Emergence and spread of mosquito-borne diseases”. The main focuses of our activity are the mechanisms of emergence, of amplification and endemic maintenance of the West Nile virus (WNV) in the Danube Delta, as well as in other areas of virus activity. WNV is a mosquito-borne virus endemic in Romania. In 1996 and 2010 significant WNV outbreaks in humans have occurred, and the virus is transmitted to humans year after year, human cases being recorded in every transmission season. The bio-ecology of mosquito vectors and is studied, as well as the influence of climate changes on vectors and virus transmission.

The objectives of our activity are addressing both vectors and virus:

  • Mosquito vectors: we aim at identifying main mosquito-vectors of WNV, their blood-meal host preference, the dynamics of their populations across the transmissions season under the weather influence, their survival rate over winter, the WNV infection rate of different mosquito species;
  • West Nile virus (WNV): our goals are to understand the mechanisms of WNV emergence, maintenance and amplification in natural and urban ecosystems, and of its molecular evolution, via virus genome sequencing, and bio-informatics analysis.

Project title: EDENext—Biology and control of vector-borne infections in Europe
Website: http://www.edenext.eu/
Grant No: 261504

Call identifier: FP7-HEALTH-2010-single-stage
Type of project: collaborative project
The project is involving 46 partner institutions from 21 countries
( http://www.edenext.eu/the-project/who-we-are )

Date of start: 2011/01/01
End: 2014/12/31

The National Institute of Research and Development for Microbiology and Immunology Cantacuzino is partner 22 with the acronym NIRDMI.

The total budget of the project for NIRDMI partner is 254160 euro:

  • an amount of 190620 euro (75%) is provided by EC;
  • an amount equivalent to 25%, the co-financing of 252502 LEI, is provided by the Executive Agency for Higher Education, Research, Development and Innovation Funding (UEFISCDI) in the framework of the National Program PNII, Capacities, Module III FP7, project 147-1EU/2011.

Team: Dr. Cornelia S Ceianu (team coordinator, virologist), Dr Gabriela Oprisan (molecular virologist), Dr Daniela Badescu (microbiologist), Dr Ani Ioana Cotar (molecular microbiologist), Dr Elena Falcuta (entomologist), Dr Liviu Prioteasa (entomologist), Raluca Ioana Panculescu-Gatej (PhD fellow, biochemist), Sorin Dinu (PhD fellow, biochemist, Dr Coman Cristin (veterinarian), Ghergus Marinela (economist, financial manager). The following technicians were also involved in project activities: Valentina Teodorescu, Anca Stefan, Silvia Enache, Dana Popescu.

Two PhD theses are developed within this project by PhD fellows Sorin Dinu and Raluca Ioana Panculescu-Gatej.

Activitati si rezultate partiale:

Au fost capturati tantari in zonele de studiu din Delta Dunarii utilizand capcane si aspiratoare speciale ( Fig 1-4)

Fig. 1 Colectarea tantarilor vectori cu ajutorul aspiratorului.

Tantarii au fost rapid distribuiti in criotuburi si plasati in recipiente de transport cu azot lichid, in vederea prezervarii virusului. In laborator au fost sortati, identificati si procesati pentru detectia genomului virusului West Nile. Testele de screening s-au efectuat cu ajutorul unui kit pentru revers-transcriere si amplificare genica in timp real. Ulterior au fost amplificate alte tinte moleculare din probele pozitive, iar ampliconii au fost secventiati. Secventele de genom viral au fost analizate. Tantarii hraniti cu sange au fost procesati pentru identificarea sursei pranzului sanguin.

Fig.2 Tantari colectati cu ajutorul capcanei cilindrice amorsate cu pasare

Fig.3. Montarea unei capcane luminoase (CDC light trap)

Fig.4. Capcane “BG sentinel” pentru colectarea tantarilor vectori

Virusul WN circulant in Romania a fost genotipat, a fost stabilita linia genetica din care face parte, genomul acestuia a fost partial secventiat. Secventierea si analiza filogenetica a secventelor obtinute se desfasoara in continuare.
Au fost identificati vectorii primari ai virusului West Nile in ecosistemul Deltei Dunarii
si in ecosisteme urbane si s-a stabilit rata de infectie cu virus WN. S-au identificat si speciile de tantari care actioneaza ca vectori secundari ai virusului WN. Au fost colectate date de bio-ecologie a tantarilor, iar baza de date acumulate este in curs de analiza.
In cursul investigatiilor entomologice a fost gasita, pentru prima data in Romania, o specie invaziva de tantari, cu un potential vector semnificativ, iar autoritatile de sanatate publica au fost informate rapid pentru a lua masurile de control necesare.

Impactul rezultatelor: Cu toate ca in acest stadiu discutam doar rezultate partiale, datele obtinute de noi in legatura cu tantarii-vectori si tulpinile de virus WN circulante in Romania sunt deosebit de valoroase. Contributia noastra la baza de date a consortiului si analiza comparativa a rezultatelor noastre, in raport cu cele obtinute de alti parteneri de proiect, vor fundamenta modelul emergentei si al endemicitatii virusului WN in Europa, care va avea un impact semnificativ la nivelul sanatatii publice, pentru preventia si controlul febrei West Nile.

Scurta prezentare a obiectivelor proiectului (sursa: http://www.edenext.eu/)

Consortiul EDENext investigheaza componentele biologice, ecologice si epidemiologice implicate in introducerea, emergenta si controlul infectiilor transmise prin vectori; de asemenea elaboreaza noi metode pentru controlul acestora. Din cauza schimbarilor de mediu, climatice si socio-economice, bolile transmise de vectori reprezinta o provocare crescanda pentru sanatatea publica si animala atat in Europa, cat si la nivel global. Activitatea EDENext este orientata spre protectia si cresterea calitatii vietii pentru cetatenii europeni, ca parte a unui efort international pentru monitorizarea si reducerea impactului negativ al patogenilor transmisi de artropode si rozatoare.

EDENext se bazeaza pe conceptele, metodele si rezultatele unui proiect anterior: proiectul EDEN, desfasurat in PC6 ( EDEN project (Emerging diseases in a changing European environment).
Proiectul abordeaza procesele biologice, ecologice si epidemiologice care guverneaza circulatia agentilor patogeni transmisi prin vectori, si dezvolta metode avansate si instrumente utilizabile pentru preventia, supravegherea si controlul populatiilor de vectori si a bolilor infectioase transmise de acestia. In timp ce proiectul EDEN s-a focalizat pe influenta schimbarilor de mediu asupra populatiilor de vectori, noul proiect, EDENext, este orientat spre sanatatea publica, spre intelegerea mecanismelor emergentei si a evaluarii strategiilor de control prin intreruperea ciclurilor epidemiologice ale infectiilor transmise prin vectori.

Proiectul EDENext este structurat pe subproiecte verticale dedicate unor grupuri de vectori (tantari, capuse, rozatoare, flebotomi) si patogeni/paraziti pe care acestia ii transmit, conectate prin teme orizontale care asigura subproiectelor un input tehnic integrat, reducand la minimum activitatile redundante si asigurand o abordare coordonata la nivelul intregului proiect.

Rolul Institutului National de Cercetare–Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie Cantacuzino (partenerul no.22, cu acronimul NIRDMI) in proiectul EDENext

Echipa INCDMI Cantacuzino participa la pachetul de lucru cu tema: “Emergenta si raspandirea bolilor transmise prin tantari-vectori” si investigheaza mecanismele emergentei, amplificarii si mentinerii la nivel endemic a virusului West Nile (WN) in Delta Dunarii si in alte zone din tara. Virusul WN este transmis de tantari si este endemic in Romania. In 1996 si 2010 au avut loc epidemii semnificative de meningo-encefalita West Nile, virusul fiind transmis la om si in perioadele inter-epidemice. Se investigheaza bio-ecologia tantarilor vectori, ca si influenta modificarilor climatice asupra populatiilor de vectori si asupra circulatiei si mentinerii endemice a virusului West Nile.
Obiectivele activitatii noastre sunt legate atat de tantarii vectori, cat si de agentul patogen viral luat in studiu:

1. Tantarii vectori:
Obiectivele noastre sunt: identificarea principalilor vectori ai virusului WN, a preferintei lor de hranire (pranz sanguin), a altor trasaturi biologice ale vectorilor ca diapauza, rata de supravietuire peste iarna, precum si susceptibilitatea la infectia cu virus WN a diferitelor specii de vectori.

2. Virusul West Nile:
Obiectivele noastre sunt: intelegerea mecanismelor emergentei virusului WN, ale mentinerii si amplificarii virusului, ale persistentei peste iarna; secventierea genomului viral, analiza filogenetica si descifrarea mecanismelor moleculare de evolutie a virusului WN.
Aceste investigatii sunt desfasurate de o echipa multidisciplinara complexa care include microbiologi, biochimisti, entomologi, specialisti in biologie moleculara, medic veterinar, cu expertiza complementara pentru indeplinirea obiectivelor proiectului.

Titlul proiectului: Biologia si controlul infectiilor transmise de vectori in Europa. Acronim EDENext

Site web: http://www.edenext.eu/

Identificatori: competitia FP7-HEALTH-2010-single-stage, grant no 261504
Tip de proiect: proiect colaborativ

La proiect participa, in calitate de parteneri, 46 institutii din 21 de tari. (http://www.edenext.eu/the-project/who-we-are)

Data inceperii proiectului: 01/01/2011.
Data incheierii proiectului: 31/12/2014

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie Cantacuzino este partenerul nr. 22, cu acronimul NIRDMI.

Bugetul total al proiectului este 254 160 euro:

  • Un cuantum de 75% din bugetul proiectului este asigurat prin grantul European (190620 euro);
  • Un cuantum de 25 %, reprezentand cofinantarea proiectului (252 502 LEI) este furnizat de catre UEFISCDI prin Programul Capacitati ( PNII), Modulul III FP 7, proiectul 147-1EU/2011.

 

Echipa: Dr. Cornelia S Ceianu (coordonator echipa), Dr Gabriela Oprisan, Dr Daniela Badescu , Dr Ani Ioana Cotar , Dr Elena Falcuta , Dr Liviu Prioteasa , Doctorand Raluca Ioana Panculescu-Gatej , Doctorand Sorin Dinu , Dr Coman Cristin, Ghergus Marinela (economist, manager financiar). Urmatorii asistenti medicali au participat de asemenea la activitatile proiectului: Valentina Teodorescu, Anca Stefan, Silvia Enache, Dana Popescu.

In cadrul proiectului se desfasoara activitatea experimentala pentru doua stagii doctorale (doctoranzi Sorin Dinu si Raluca Ioana Panculescu-Gatej).

Rezumat Etapa I – 2012
Stabilirea metodologiei de lucru si a algoritmului de recrutare a pacientilor

Terapia curentă anti-HCV cu interferon pegilat asociat cu ribavirină (PEG-IFN/RBV) nu este eficientă la toţi pacienţii (cazul majorităţii celor infectaţi cu genotipul 1b) datorită selectării mutaţiilor de rezistenţă şi a unei sensibilităţi mai scăzute la antivirale a acestui genotip. In plus, terapia este greu suportată de pacienţi şi are efecte adverse. In urma unui studiu anterior al grupului nostru de cercetare privind distribuţia genotipurilor HCV în Romania, am identificat genotipul 1b ca fiind predominant (86.4%), urmat de 1a (10.7%) şi de 4a (2.9%), acesta din urmă ca genotip emergent (Sultana C, 2011).

Proiectul îsi propune să definească factorii de predictie a răspunsului la terapia PEG-IFN/RBV prin analiza integrată a factorilor virali precum si a factorilor de gazdă. Unul dintre obiectivele proiectului HepGen este de a produce informatii care conduc la deciziile de tratament, bazate atit pe informatii privind virusul cit si pe cele privind profilul genetic al pacientului.

Obiectivele etapei 1 (conform Planului de realizare) sunt:

- Elaborarea modelului experimental pe baza documentatiei din literatura de specialitate
– Constructie pagina web a proiectului
– Selectarea si optimizarea protocoalelor de lucru pentru si studierea markerilor virali de resistenta la tratment
– Stabilirea criteriilor de constituire a loturilor de pacienti inclusi in studiul prospectiv
– Constituirea unui lot pentru studiul retrospectiv. Distribuirea probelor in cadrul consortiului
– Alcatuirea bazei de informatii referitoare la pacientii inclusi in studiu
– Stabilirea protocolului de lucru pentru dozarea unor markeri serologici predictivi pentru evolutia raspunsului la tratament
– Optimizarea protcolului de lucru pentru studierea unor markeri genetici umani
– Determinarea incarcaturii virale pre/post-tratament la 4, 12, 24/48 saptamani si la sase luni dupa tratament
– Kick-off meeting

Elaborarea modelului experimental pe baza documentatiei din literatura de specialitate
In aceasta faza institutia coordonator a fost implicata, impreuna cu toti partenerii, in Elaborarea modelului experimental pe baza documentatiei din literatura de specialitate (activitatea I.1 din planul de realizare).

Constructie pagina web a proiectului (I.2): pe site-ul institutiei coordonator INCDMI Cantacuzino http://www.cantacuzino.ro/ro/
exista link catre proiectul HepGen nr 88/2012: http://www.cantacuzino.ro/ro/?p=1713
unde sunt postate date despre proiect (Prezentare generala, Componenta Parteneriatului, Bugetul proiectului, Rezumatul si Obiectivele). Toate documentele postate pe site sunt create cu concursul tuturor partenerilor din consortiu.

Selectarea si optimizarea protocoalelor de lucru pentru studierea markerilor virali de resistenta la tratment

Factorii virali care concura la raspunsul la tratament sunt: genotipul HCV, incarcatura virala inainte de tratament, cinetica virala sub tratament si diversitatea virala.
In timpul replicarii, HCV are particularitatea de a genera unele variante virale (cvasispecii) care difera intre ele prin mutatii (pina la 10% din intregul genom). Aceasta variabilitate virala importanta conduce la grade diferite de sensibilitate fata de terapia HCV (Asselah, 2010).
In literatura de specialitate au fost semnalate diferite zone din genomul virusului hepatitei virale care pot fi corelate cu rezistenta la tratament. Pentru a evalua contributia variabilitatii virale in raspunsul la tratament am ales 3 gene din structura HCV la nivelul carora se vor face comparatii de secventa intre virusurile provenite de la pacienti sensibili cu cele provenite de la pacienti rezistenti la tratament.

Am selectat, testat si optimizat RT-PCR in trei zone genomice, utilizand un lot de 20 de seruri constitutit de P1. ARN viral este extras din plasma/serul uman, reverstranscris si amplificat prin heminested/nested PCR. Primerii utilizati pentru amplificarea celor trei regiuni au fost selectati din literatura sau construiti in laborator. Ampliconii rezultati au fost purificati din gel si secventiati direct in ambele sensuri. Secventele au fost analizate si editate cu softul BioEdit. Rezultatele obtinute prin interogarea bancilor de secvente cu algoritmul BLAST au confirmat specificitatea fiecarei zone amplificate. Rezultatele optimizarilor au servit la alcatuirea a trei documente „Procedura standard de operare” ce vor fi utilizate pentru procesare si analiza probelor colectate in cadrul proiectului.

Optimizarea protcolului de lucru pentru studierea unor markeri genetici umani

In aceasta etapa au fost optimizate metodele moleculare de studiu al unor markeri umani (factori de gazda) care concura la raspunsul la tratament: grupul alelelor HLA-B27 (asociate cu clearance-ul viral spontan in cazul infectiei acute cu HCV) si doua dintre cele mai frecvente polimorfisme cu importanta farmacogenetica la pacienti cu HCV, identificate in gena ITPA in populatia caucaziana.
Optimizarea acestor metode moleculare a fost realizata pe 12 probe de sange periferic recoltat de la pacienti cu si fara infectie HCV in antecedente. Pe baza testelor de optimizare au fost realizate procedurile standard de operare (POS) ce vor fi utilizate in studiul markerilor genetici umani in cadrul proiectului.

Stabilirea criteriilor de constituire a loturilor de pacienti inclusi in studiul prospectiv

Partenerul 1 a pus la dispozitia consortiului documentele elaborate de participantii acestuia pentru procedurile de recrutare si monitorizare a pacientilor in cadrul studiului. Aceste documente sunt:
1. Consimtamant informat – Anexele 1 si 2
2. Buletinul de insotire a probelor HepGen – Anexa 3
3. Conditii preanalitice pentru prelevarile de sange T0 – Anexa 4
4. Chestionar de recrutare pentru baza de date – Anexa 5
5. Model de introducere in baza de date – Anexa 6

Constituirea unui lot pentru studiul retrospectiv. Distribuirea probelor in cadrul consortiului: a fost agreat in consortiu numarul total de 20 cazuri, dintre care 10 pacienti cu raspuns virusologic sustinut (RVS) si 10 pacienti pentru care este documentata una din formele de esec terapeutic (non-RVS).

In spitalul Victor Babes (P1) a fost selectat un numar de 11 pacienti RVS si 11 pacienti non-RVS ca lot retrospectiv, dintre care de la 2 pacienti non-RVS au fost disponibile serurile de la intierea tratamentului si dupa tratament. Cele 24 de seruri au fost transmise coordonatorului pentru optimizarea protocoalelor de PCR si secventiere pentru markerii virali.

Determinarea incarcaturii virale pre/post-tratament la 4, 12, 24/48 saptamani si la sase luni dupa tratament:
S-au efectuat un numar de 7 recrutari de pacienti in studiul HepGen, la partenerul P1/SVB si 4 recrutari la partenerul P2/ICF (institutul Clinic Fundeni). Conform protocolului agreat in consortiu s-a efectuat incarcarea virala HCV la momentul de initiere a tratamentului (T0) atit la lotul retrospectiv cit si la primii 11 pacienti recrutati in proiectul HepGen si s-au preparat stocuri de ser pastrate la -80°C la P1/SVB. Pentru aceste stocuri s-a creat o baza de date pentru a inregistra toate modificarile operate in cadrul colectiei: transfer de alicote la parteneri pentru testari ARN-HCV sau biomarkeri de interes pentru studiu, efectuarea unor teste suplimentare la P1/SVB.

Serurile trimise catre coordonator au fost testate in laboratorul partenerului P1/SVB pentru ARN-HCV, printr-o metoda comerciala validata pentru diagnostic in vitro. Toate documentele de lucru si cele generate in cadrul activitatilor HepGen precum si inregistrarile fizice sau electronice legate de studiul HepGen sunt pastrate in laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie Moleculara al P1/SVB, cu exceptia documentelor transferate la perteneri si coordonator in momentul transferului de produse biologice.

In urma cererii coordonatorului catre comisia de etica din INCDMI Cantacuzino privind aprobarea studiului si a documentelor anexate (Consimtamant informat al pacientului, Buletinul de insotire a probelor HepGen, Conditii preanalitice pentru prelevarile de sange T0, Chestionar de recrutare pentru baza de date) a fost obtinut avizul comisiei de etica : Raport de evaluare nr CE/16 din 26.11.2012.

Kick-off meeting

Coordonatorul a organizat la sediul sau (INCDMI Cantacuzino) o intilnire cu toti partenerii – Kick-off meeting (activitatea I.10 din planul de realizare) din 3 octombrie. O a doua intilnire cu toti partenerii a avut loc la sediul P1 (Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale “Dr V Babes”) in data de 26 octombrie.
In cadrul acestor intalniri s-au discutat urmatoarele:

  • tipul studiului
  • organizarea loturilor de pacienti
  • consimtamant informat : toti pacientii vor semna un formular de consimtamant informat inainte de inrolarea in studiu. Documentele anexate cuprind: consimtamantul principal, in care pacientul este informat despre participarea spitalului in cadrul proiectului de cercetare si posibilitatea de a face parte din lotul de studiu si consimtamantul pentru prelevare de probe in scopul testelor genetice, bazat pe standardul oferit de partenerul P4, care are expertiza in acest domeniu
  • Criteriile de constituire a loturilor de pacienti inclusi in studiul prospectiv: Criteriile de includere/excludere au la baza protocoalele CNAS in vigoare (Monitorul Oficial al Romaniei/ 10.06.2010/ pg 66-70), la care se adauga cateva criterii stabilite cu toti partenerii
  • Alcatuirea bazei de informatii referitoare la pacientii inclusi in studiu
  • Evaluarea fibrozei in cadrul lotului de studiu

 

OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PARTENERIATULUI:

1. Imbunatatirea starii de sanatate a pacientilor si eradicarea hepatitei C prin transferul in clinica a datelor rezultate din cercetarea stiintifica

2. Dezvoltarea unui algoritm bazat pe factori virali si markeri genetici umani utilizabil in predictia raspunsului la tratamentul cu antivirale

3. Transferul rezultatelor proiectului la autoritatile decidente din domeniul politicii sanitare

4. Investigarea factorilor virali asociati raspunsului viral nul (genotip, variabilitate, cinetica incarcaturii virale)

5. Studii epidemiologice si corelarea factorilor virali cu factorii genetici si non-genetici umani

6. Elaborarea si transferul SOPs (“standard operating procedures”) si MOOs (“manual of operations”) intre partenerii consortiului

7. Construirea unor colectii de izolate virale, ADN uman si a unei banci de date pentru pacienti

8. Crearea unei retele de excelenta dedicata studiului hepatitei C conectata la retelele similare nationale si internationale

Tendințele Gripei în România: 2012 – 2013 Google
Risc Intens
Risc Ridicat
Risc Moderat
Risc Scazut
Risc Minim
Tendintele Gripei in Romania
iunie 2012
iunie 2013

Google Flu Trends, un instrument care furnizează estimări aproape în timp real ale incidenţei gripei în mai multe regiuni ale globului, este disponibil acum şi în România la adresa google.org/flutrends/intl/ro.

Google a constatat că anumiţi termeni de căutare referitori la gripă sunt frecvent utilizaţi în fiecare an în perioada epidemiilor de gripă. Comparând numărul de căutări online cu datele din sistemele tradiţionale de supraveghere a gripei, Google a dezvoltat Flu Trends, ce constituie un sistem util de avertizare în privinţa unor noi epidemii de gripă. 

În România, Google Flu Trends utilizează tendinţele observate în interogările de căutare timp de mai multe sezoane, coroborate cu datele oficiale furnizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie-Imunologie Cantacuzino (INCDMI – Cantacuzino). 

“Localizarea sistemului Google Flu Trends şi pentru România va furniza informaţii utile şi va semnala tendinţe care pot fi de un real ajutor sănătăţii publice. Folosirea căutărilor online pentru completarea supravegherii naţionale, convenţionale a gripei, va facilita şi va direcţiona măsurile de control, întrucât alerta debutului unei epidemii va putea fi făcută în avans cu cel puţin 7 zile faţă de raportările oficiale ale cazurilor”, a declarat dr. Viorel Alexandrescu, medic primar, doctor în ştiinţe medicale,  Şeful Centrului Naţional de Gripă din reţeaua OMS, INCDMI – Cantacuzino

“Google Flu Trends şi-a dovedit deja eficienţa în monitorizarea epidemiilor şi pandemiilor de gripă în aproape 30 de ţări, şi suntem foarte bucuroşi să colaborăm cu Institutul Cantacuzino pentru a pune la dispoziţia medicilor şi a publicului larg un instrument gratuit ce poate contribui la menţinerea sănătăţii pe perioada sezoanelor de gripă, prin detectarea timpurie a unei epidemii”, a declarat Dan Bulucea, director general Google România. 

Graficele Google Flu Trends sunt bazate pe date anonime şi cumulate provenind de la milioane de căutări Google efectuate în timp, iar rezultatele afişate sunt generate de un sistem automatizat. 
Mai multe informaţii despre Google Flu Trends puteţi afla accesând Flu Trends video.

Proiect MEDWASTE  –  Contract Comisia Europeana LIFE10 ENV/RO/731/24.08.2011

TITUL PROIECTULUI:

“ALTERNATIVA ECOLOGICA DE UTILIZARE A MICROUNDELOR PENTRU TRATAREA DESEURILOR MEDICALE”

 

PARTENERI IN PROIECT:

Coordonator: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR Pantelimon (IMNR)

Partener 1: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino” (INCDMIC)

Partener 2: AMK Ltd. Gabrovo, Bulgaria

 

ECHIPA DE CERCETATORI din INCDMIC

Codita Irina  – responsabil proiect INCDMIC, CSI, medic primar Laborator clinic si microbiologie, doctor in Medicina, Laboratorul Infectii Nosocomiale si Rezistenta la Antimicrobiene, Conferentiar Universitar UMF „Carol Davila” Bucuresti

Damian Maria – responsabil stiintific proiect INCDMIC, CSI, biolog principal, doctor in Biologie, Laboratorul de Microbiologie moleculara

Petrica Camelia – responsabil economic proiect, Director economic, economist

Ghergus Marilena – responsabil economic proiect, economist

Lixandru Brindusa-Elena – biolog principal, CS III, doctorand in biologie, Laboratorul Infectii Nosocomiale si Rezistenta la Antimicrobiene

Coldea Ileana-Luminita – medic specialist, cercetator, doctorand in medicina, Laboratorul Infectii Nosocomiale si Rezistenta la Antimicrobiene

Dragulescu Elena-Carmina – biolog specialist, cercetator, doctorand in biologie, Laboratorul Infectii Nosocomiale si Rezistenta la Antimicrobiene 

Dragomirescu Cristiana Cerasella – medic primar, doctorand in biologie, Laboratorul Infectii Respiratorii Bacteriene

Bunea Dorin – responsabil comunicare in proiect, specialist IT

Mosteanu Marian – responsabil comunicare proiect, specialist IT

Nica Constantin – Inginer, Inginer sef, Atelierul tehnic 

Soimu Dorel – Inginer, Atelierul tehnic

Dospra Nicolae – Inginer, Atelierul tehnic

Preda Petre – Tehnician, Atelierul tehnic

Penciu Florin – Tehnician, Atelierul tehnic

Iacobescu Aurelian – Muncitor, Logistica, Departament Laboratoare Nationale de Referinta

 

 

Obiectivele proiectului:

Proiectul este axat asupra prioritatilor Obiectivului principal „Deseurile si resursele naturale”. Scopul principal este de a demonstra si de a implementa o alternativa tehnic si economic fezabila si reprezentand un pericol ecologic redus, pentru  neutralizarea deseurilor medicale.

Abordarea propusa cuprinde elaborarea unui sistem pilot inovativ (prototip) pe baza efectelor microundelor si demonstrarea eficientei acestei metode si acestui echipament sigur si economic. Prin transferarea rezultatelor obtinute si a tehnologiei la scara larga se asteapta atingerea unei rate de neutralizare de 6.000 tone deseuri medicale pe an in Romania si 3.000 tone in Bulgaria. Tehnologia si echipamentul pot fi de asemenea transferate imediat, cu usurinta altor tari europene care se confrunta cu aceleasi probleme ecologice.

Proiectul propune o metoda de tratare care este “mai curata” decat metodele clasice curente disponibile pentru neutralizarea deseurilor medicale si care contribuie la dezvoltarea sustenabila, referitor la:

-       Asigurarea unei operatiuni sigure la nivelul spitalelor, dispensarelor, cabinetelor de consultatii, prin rezolvarea eficienta a tratarii deseurilor medicale, fara a necesita o infrastructura aditionala, cu costuri mici pentru investitii (pentru echipamente)

-       Remedierea imaginii de “zona fierbinte” generate de procesele si practicile inadecvate de tratare a deseurilor medicale

-       Plasarea Romaniei, Bulgariei si altor tari din Europa intr-o pozitie competitiva, in ceea ce priveste producerea si utilizarea unor echipamente moderne, eficiente si „curate” pentru tratarea deseurilor medicale

-       Producerea echipamentului cu microunde va genera dezvoltarea unor noi agenti economici si crearea de noi locuri de munca

-       Cresterea calitatii vietii prin utilizarea unei tehnologii si a unui echipament cu impact nociv redus asupra mediului si vietii

 

Obiectivul general al acestui proiect LIFE+ este de a contribui la implementarea, actualizarea si dezvoltarea Politicii si legislatiei comunitare de mediu in domeniul procesarii deseurilor medicale.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

  • Elaborarea documentatiei tehnice a tehnologiei si echipamentului demonstrativ si inovativ dezvoltate in timpul implementarii proiectului, ca fundament al politicilor de asigurare a managementului si tratarii sustenabile a deseurilor medicale;
  • Contributia la consolidarea fundamentului cognitiv pentru implementarea in Romania si Bulgaria a politicii si legislatiei Uniunii Europene in domeniul deseurilor medicale, in particular a Directivei Cadru privind Deseurile, Deseurile periculoase, bifenilii policlorinati (Polichlorinated Biphenyls – PCBs), poluantii organici persistenti (Persistent Organic Polutants – POPs);
  • Demonstrarea tehnologiei inovative care ar putea fi considerata Cea mai Buna Tehnica (Best Available Technique – BAT) pentru actualizarea Documentelor de Referinta privind Cele mai Bune Tehnici (BAT Reference Documents – BREF) in sectorul tratarii deseurilor medicale – tratarea deseurilor medicale in camp de microunde, o alternativa ecologica prietenoasa la metodele clasice (incinerare, autoclavare etc)
  • Contributia la Strategia tematica asupra poluarii aerului si apei prin testarea tehnologiei care reduce poluarea aerului si apei si expunerea populatiei si mediului la contaminanti ai aerului.

Aceste obiective sunt in acord cu prevederile cuprinse in  Anexa II a Reglementarilor LIFE+, ariile prioritare ale Politicii si Guvernarii  Mediului LIFE+, politicii si legislatiei Uniunii Europene (Waste Framework Directive, Hazardous Waste and PCBs, Lisbon Strategy, EU 2020 Strategy, Stockholm Convention/POPs, Sixth European Union Environmental Action Plan Decision – 1600/2002/EC, etc), politicii si legislatiei nationale (Prioritatile Nationale Anuale, Strategiile nationale privind deseurile, Legea 77/2007, HG 358/2007, HG 856/2002, Ordinele de Ministru 219/2002, 940/698/2005, 456/618/2006, 613/2009, 211/2011 etc) si ale politicii si legislatiei din Bulgaria (Prioritatile Nationale Anuale, Strategiile nationale privind deseurile etc.)

 

 

Actiuni si mijloace:

Actiunile si mijloacele utilizate vor contribui la dezvoltarea si demonstrarea unei tehnologii inovative, care va asista implementarea Planului de Actiune pentru Tehnologii de Mediu (Environmental Technologies Action Plan  – ETAP) prin demonstrarea faptului ca aceasta tehnologie este mai putin periculoasa din punct de vedere ecologic decat alte alternative relevante. Diseminarea rezultatelor joaca un rol de asemenea foarte important in succesul proiectului. Proiectul va implica si comunica actorilor principali importanta rezultatelor obtinute in cadrul proiectului si beneficiilor pentru a creste sustenabilitatea si gradul de constientizare a publicului. Proiectul va fi implementat in doi ani. Pentru implementarea proiectului sunt necesare urmatoarele actiuni:

  • ACTIVITATEA 1: Revederea si evaluarea managementului deseurilor medicale la nivel local si national in  Romania si Bulgaria si evaluarea tehnologiilor de tratare a deseurilor medicale existente. Analiza comparativa a practicilor si legislatiei europene in domeniul managementului deseurilor
  • ACTIVITATEA 2: Elaborarea, asamblarea si testarea sistemului pilot inovativ si demonstrativ (prototip) pentru tratarea deseurilor medicale. Pregatirea infrastructurii existente. Executarea si testarea prototipului demonstrativ.
  • ACTIVITATEA 3: Implementarea testarii pilot a prototipului
  • ACTIVITATEA 4: Pregatirea documentelor pentru certificarea tehnologiei. Elaborarea planului de afaceri pentru comercializarea sistemului pilot (prototipului)
  • ACTIVITATEA 5: Management de proiect si raportare
  • ACTIVITATEA 6: Comunicare si diseminare

 

Rezultate preconizate (rezultate finale si rezultate cuantificabile):

Principalele rezultate preconizate sunt:

Din ACTIVITATEA 1:

  • 3 Grupuri de lucru cu reprezentanti/factori de decizie romani si bulgari din principalele organizatii implicate in managementul si tratarea deseurilor medicale;
  • Cel putin 30 persoane per tara reprezentand factorii implicati in managementul si tratamentul deseurilor medicale;
  • Un set de propuneri de masuri destinate factorilor implicati;
  • Elaborarea unui studiu in fiecare tara cu privire la managementul si tratarea deseurilor medicale, inclusiv aspecte legislative la nivel national (Romania, Bulgaria) si la nivel european;
  • Elaborarea unui referat privind noua metoda de tratare a deseurilor propusa;
  • Elaborarea unei liste de recomandari privind tratarea deseurilor medicale, care va fi inaintata la 2 instituii responsabile (autoritati locale si nationale) per tara
 

Din ACTIVITATEA 2:

  • Dezvoltarea unui plan al componentelor electrice si automate ale sistemului pilot; elaborarea  software-ului pentru sistemul pilot (prototip);
  • Dezvoltarea si elaborarea partii mecanice a sistemului pilot;
  • Achizitionarea componentelor necesare construirii sistemului pilot;
  • Amenajarea sediilor pentru testare;
  • Construirea unui sistem inovativ si demonstrativ pilot (prototip);
  • Implementarea a cel putin 10 teste tehnice cu microunde diferite  utilizand sistemul pilot – rapoarte de testare;
  • Efectuarea de ajustari ale sistemului pilot si operarea lor (daca este necesar);
  • Efectuarea a 5 testari dupa ajustare – 5 rapoarte de testare;
  • Elaborarea rapoartelor tehnice cu date privind testarile efectuate si modulele functionale ale sistemului pilot.
 

Din ACTIVITATEA 3:

  • Efectuarea de teste asupra materialelor tratate cu microunde – min 15 teste, 1 raport elaborat;
  • Caracterizarea deseurilor tratate – 1 raport;
  • Implementarea optimizarii procesului;
  • Implementarea testarii (finale, dupa optimizare) – 1 raport.

Din ACTIVITATEA 4:

  • Dosare de certificare a tehnologiei dezvoltate;
  • Plan de afaceri pentru comercializarea sistemului pilot (prototip).
 

Din ACTIVITATEA 5:

  • Conventie de parteneriat;
  • Stabilirea structurii manageriale a proiectului;
  • Echipa manageriala a proiectului MEDWASTE operationaal;
  • Contracte de parteneriat semnate intre IMNR si fiecare institutie partenera;
  • Elaborarea regulamentului de functionare a structurii manageriale;
  • Contracte semnate in concordanta cu legislatia de achizitii publice;
  • Proceduri de achizitii corect documentate;
  • Termeni de contractare respectati integral;
  • Bunuri si servicii furnizate conform termenilor contractuali (termene, specificatii tehnice etc.);
  • Toate obiectivele propuse indeplinite;
  • Sistem de monitorizare a implementarii Proiectului MEDWASTE;
  • Grafic Gantt prezentand progresul lunar privind activitatile/actiunile;
  • Informatii tehnice si financiare furnizate la timp pentru raportare la Comisie;
  • 1 raport de demarare a proiectului, 2 rapoarte privind progresul proiectului si 1 raport final;
  • Raport independent de audit financiar;
  • Dezvoltarea de conexiuni cu alte programe/proiecte/strategii existente in Romania, Bulgaria si UE;
  • Stabilirea de noi conexiuni;
  • Plan de comunicare dupa finalizarea proiectului.
 

Din ACTIVITATEA 6:

  • Plan de diseminare a Proiectului MEDWASTE;
  • Panouri de prezentare a proiectului;
  • Web site al proiectului;
  • Pachet de prezentare a proiectului (5 fluturasi, 5 postere, 1 brosura, 1 banner rolled-up, CD/DVD, scrisori de prezentare)
  • 6 articole
  • Comunicate de presa la inceputul si la sfarsitul proiectului
  • 2 conferinte de presa
  • 3 grupuri de lucru
  • 2 mese rotunde
  • 2 seminarii
  • 1 conferinta
  • Layman’s Report
  • Raport asupra actiunilor de diseminare efectuate in perioada de derulare a proiectului
 
 
 
 

Bugetul estimat pentru INCDMIC este de 108.101 €.

Suportul financiar primit de la Uniunea Europeana este de 48,773% din totalul costurilor eligibile, cu un maximum de 52.724 €.

Principalele responsabilități tehnice ale Partenerului INCDMI “Cantacuzino”:

-          Studiu privind managementul si tratarea deșeurilor medicale, inclusiv aspecte legislative la nivel național și european

-          Elaborarea recomandărilor privind tratarea inovativă a deșeurilor medicale, care vor fi transmise în Romania

-          Testarea pilot a sistemului demonstrativ pilot (prototip) pe diferite tipuri de deșeuri medicale infecțioase;

-          Caracterizarea deșeurilor infecțioase înainte și după tratare

-          Furnizarea tuturor elementelor de expertiză, a mijloacelor tehnice și financiare, conform proiectului, pentru sprijinirea INCDMNR – IMNR în pregătirea documentației pentru certificarea tehnologiei dezvoltate;

-          Furnizarea tuturor elementelor de expertiză, a mijloacelor tehnice și financiare, conform proiectului, pentru sprijinirea INCDMNR – IMNR în pregătirea planului de afaceri

-          Implementarea Unității de Management a Proiectului în INCDMIC

-          Organizarea activităților de diseminare a proiectului

-          INCDMIC  va raporta direct INCDMNR – IMNR progresul tehnic, la timp, conform graficului Gantt si termenelor stabilite, pentru prezentarea rezultatelor (cu exceptia cazului în care Comisia Europeană solicită explicit raportarea directă)