Skip to content

Institutul Cantacuzino

Profesionalismul si experienta noastra pentru sanatatea dumneavoastra !
Articole in aceasta categorie:
  • Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC
  • Leptospiroza oculara
  • Leptospiroza acuta si latenta la om, nediagnosticata si neconfirmata
  • Catre Laboratoarele de Bacteriologie si Epidemiologie ale ASP Judetene
  • Infertilitate feminina de etiologie leptospirotica
  • Infectia umana cu leptospire, de origine alimentara
  • Laborator zoonoze

  • CNEMM ZOONOZE

    CNR LEPTOSPIRE

    Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC, Societati Comerciale

    2008

    ASP

    Nr. probe

    Aglut.

    Aglut.

    Probe

    Serotipul*

    trimise

    rapida

    microsc.

    pozitive

    IH

    C

    P

    G

    W

    Hb

    Sej

    As

    Hj

    cu atg. gen

    cu 9 atg.

    L.Patoc

    vii de tip

    Arad

    20

    20

    20

    4

    2

     

    1

     

     

     

    1

     

     

    Arges

    1

    1

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Bihor

    1

    1

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Botosani

    1

    1

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Braila

    1

    1

    1

    1

     

     

     

     

    1

     

     

     

     

    Brasov

    13

    13

    13

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Bucuresti

    2

    2

    2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Buzau

    2

    2

    2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Calarasi

    6

    6

    6

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Constanta

    9

    9

    9

    4

    3

     

     

     

    1

     

     

     

     

    Covasna

    2

    2

    2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Gorj

    3

    3

    3

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Harghita

    5

    5

    5

    1

     

     

    1

     

     

     

     

     

     

    Neamt

    52

    52

    52

    10

    1

     

     

     

    9

     

     

     

     

    Olt

    33

    33

    33

    3

    2

     

     

     

    1

     

     

     

     

    Prahova

    28

    28

    28

    6

    4

     

     

     

    1

     

     

     

    1

    Sibiu

    24

    24

    24

    2

    1

     

     

     

     

     

     

    1

     

    Tulcea

    27

    27

    27

    7

    3

     

     

     

    3

     

     

    1

     

    Total

    230

    230

    230

    38

    16

    2

    16

    1

    2

    1

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    LAM IC

    193

    193

    193

    13

    6

    1

    1

    2

    1

    2

    2 Societati

    67

    67

    67

    4

     

    1

     

     

     

     

     

    3

     

    Comerciale

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    jud. Tulcea

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    (plata prin

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    factura)

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Total

    490

    490

    490

    55

    22

    2

    2

    17

    2

    2

    7

    1

    general


    * Legenda serotip: IH – icterohaemorrhagiae, C – canicola, P- Pomona, G – grippothyphosa,

    W – wolffi,  Hb – hebdomadis,  Sej – sejroe, As – australis, Hj – Hardjo.

    Cazuri pozitive sporadice: 45

    Cazuri pozitive  focar:       10 (jud. Neamt, angajatii unei ferme  de suine din com. Basta,

    inundata in perioada ploioasa iulie – august).

    Rezervor primar principal: sobolanul pentru serotipul icterohaemorrhagiae, soarecele de casa,

    camp si padure pentru wolffi, hebdomadis, sejroe, australis si hardjo, cainele pentru canicola,

    porcul pentru pomona.

    Observatii: Asemenea anilor anteriori se situeaza pe primele doua locuri cazurile determinate

    de tulpini din serotipurile gazduite de soarece respectiv sobolan. Se impune deratizarea

    sistematica. Numarul cazurilor canicola si pomona in descrestere anuala evidenta

    se datoreaza vaccinarii gazdelor principale.

    SEF CNR LEPTOSPIRE

    DR. NICOLETA ANDREESCU

    Leptospiroza oculara

    Dr. Nicoleta Andreescu, Sef CNR Leptospire

     

     

    Aceasta nu trebuie confundata cu congestia conjunctivala prezenta de regula in stadiul de bacteriemie al leptospirozei.

    Este determinata de localizarea la nivelul tesuturilor oculare a leptospirelor de orice serotip infectant, inclusiv a tulpinelor saprofite conditionat patogene, care, prin prezenta lor si a endotoxinei bacteriene, genereaza o multitudine de procese locale, de exemplu inflamatie, alergie, leziuni toxico-degenerative, depozite granulare imune, hemoragie de diferite intensitati.

    Leptospiroza oculara este corelata de regula cu absenta, temporizarea si aplicarea incompleta sau incorecta a tratamentului etiologic al infectiei leptospirotice initiale, care s-a manifestat pseudogripal, meiningean cu evolutie usoara, hepatic cu forma anicterica sau slab icterica etc.

    Poate aparea la un interval de o luna de la debutul infectiei initiale, insa are frecvent o evolutie latenta dupa o aparenta insanatosire clinica, manifestandu-se dupa un interval cuprins intre cateva luni si aproximativ 10 ani de la debutul infectiei leptospirotice. Evolutia latenta este explicata prin necesitatea realizarii in tesuturi a unui numar suficient de leptospire pentru exprimarea unei patologii locale semnificative.

    Am intalnit cateva cazuri in care localizarea leptospirelor la nivelul tesuturilor oculare a fost posibila prin contaminarea directa oculara in urma submersiei acvatice repetate in ape de suprafata intens contaminate cu leptospire. In aceste cazuri, debutul a fost zgomotos si polimorf (nu numai congestie si dureri moderate ca in stadiul bacteriemiei), iar latenta, atunci cand a fost necesara pentru ca numarul leptospirelor in tesuturi sa fie semnificativ de mare, a fost mult mai mica decat in cazurile cu localizare oculara postbacteriemie.

    Localizarea poate fi uni- sau bilaterala. Se poate manifesta prin irido-ciclita, coroidita, nevrita optica, corio-retinita cu sau fara maculopatie, uveita totala, ultimele doua dupa o latenta considerabila.

    Factorii care determina evolutia nefavorabila sunt: latenta prelungita, afectarea polului posterior, afectarea bilaterala, recidivele, absenta tratamentului etiologic si antiflogistic.

    Examenul oftalmologic de specialitate trebuie sa fie complet, iar modificarile constante nu sunt specifice leptospirozei, dar apar semnificative la un titru concludent de minimum 1/50 al anticorpilor serici Leptospira.

    Leptospiroza acuta si latenta la om, nediagnosticata si neconfirmata

     

    Dr. Nicoleta Andreescu, INCDMI Cantacuzino, Centrul National de Referinta pentru Leptospire

     

     

    Dupa observatiile noastre din ultimii ani, reies patru situatii in minus in supravegherea leptospirozei umane din tara noastra.

                1. Raman nediagnosticate cazurile subclinice (nemanifeste) si cazurile atipice clinic in faza initiala.

    2. Raman neconfirmate serologic prin "Reactia de aglutinare microscopica (RAM) cu 17 antigene vii  de tip", cazurile declarate de unele ASP judetene numai pe baza "serotestelor de gen" care sunt numai teste de orientare/triere, ceea ce nu este corect deoarece toti producatorii de seroteste de gen recomanda obigativitatea confirmarii serotestelor de gen prin RAM care se efectueaza numai in Centrele de referinta nationale.

                   3. Raman de asemenea neconfirmate serologic (atat prin testele de gen cat si prin RAM) cazurile la care nu se dezvolta raspunsul in anticorpi specifici. Intalnim aceasta situatie la cazurile cu: leucopenie, tulpina infectanta a fost o haptena care a pierdut componenta proteica din fractiunile antigenice situate la suprafata celulei bacteriene, nemaifiind astfel capabila sa declanseze mecanismul imun; tulpina infectanta prezinta factorul de virulenta care fiind situat la suprafata celulei bacteriene, impiedica dezvoltarea raspunsului imun, prin mascarea fractiunilor antigenice situate de asemenea la suprafata celulei bacteriene si astfel formele clinice grave determinate de tulpini virulente sunt lipsite de raspunsul imun specific; a fost administrat hemisuccinat de hidrocortizon pentru sustinerea functiilor vitale, in aceasta situatie trebuind repetata serologia dupa 14 zile de la intreruperea cortizonului. La aceste cazuri cu non raspuns imun specific testele serologice trebuie completate cu testele bacteriologice de evidentiere a leptospirelor in sange si urina. Atentie insa la faptul ca sangele si urina trebuie mentinute la temperatura ambianta si trimise Centrului nostru in termen de pana la 24 ore de la recoltare – sangele (3 ml) si pana la 3-4 ore de la recoltare- urina (5 ml).

       4. Exista si posibilitatea nediagnosticarii manifestarilor latente ca de exemplu cele oculare si obstetricale, latenta fiind de la cateva luni pana la 10 ani retrospectiv de la infectia initiala care a fost nemanifesta sau atipica clinic.

                   In aceste situatii, dupa evaluarile noastre, raman la noi in tara anual, nediagnosticate si neconfirmate serologic si bacteriologic circa 300-400 cazuri de leptospiroza.

    Catre Laboratoarele de Bacteriologie si Epidemiologie ale ASP Judetene

     

                  Informare referitoare la supravegherea microbologica a leptospirozei umane.

                                        

                                                     

              Supravegherea microbiologica, epidemiologica si statistica a leptospirozei umane si animale (animale domestice si de ferma) este reglementata la noi in tara inca din anul 1960 prin Ordine comune ale Ministerului Sanatatii si Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, ultimul Ordin comun fiind reactualizat in anul 1993 (nr. 474) pe baza celui din 1975.

                In ceea ce priveste supravegherea microbiologica a leptospirozei umane, aceasta se efectueaza la noi in tara la nivelul CNR, asemenea tuturor tarilor din lume (ultimul ghid OMS 1993) prin confirmarea sau infirmarea serologica a diagnosticului prezumtiv cu ajutorul Testului de aglutinare cu 18 antigene vii de tip (preparate in house din tulpini patogene de referinta internationala) care se citeste la microscopul cu fond intunecat (RAM). In 7-10% din cazuri este nevoie ca RAM sa fie completat cu evidentierea leptospirelor in prelevatele proaspete si/sau in culturi.

                Reamintim faptul ca nu este corecta si nici reglementata (Ordinul M.S. si Ghidul OMS) raporatrea cazurilor pozitive numai pe baza diagnosticului de serotriere cu ajutorul antigenelor de gen, deoarece pentru efectuarea unei corecte anchete epidemiologice este nevoie sa fie stiut serotipul tulpinii infectante care se determina numai prin RAM. De asemenea nu este corect nici procedeul de a apela la colegii din laboratoarele veterinare judetene pentru efectuarea RAM, deoarece acestea poseda in trusa de diagnostic numai tulpinile care prezinta interes pentru sectorul veterinar.

     

     

     

                                                                                                        SEF CNR LEPTOSPIRE

                                                                                                        DR. NICOLETA ANDREESCU

    Infertilitate feminina de etiologie leptospirotica

     

    Dr. Nicoleta Andreescu, INCDMI Cantacuzino, Centrul National de Referinta pentru Leptospire

     

     

    Infertilitatea  feminina    trebuie suspectata atat in cazul unei leptospiroze acuta manifesta sau subacuta subclinica, survenita in timpul sarcinii, cat si in cazul unei leptospiroze latenta inaparenta care exista atunci cand infectia leptospirotica initiala survenita in afara sarcinii nu a fost deloc tratata etiologic deoarece s-a manifestat subclinic sau atipic, sau atunci cand s-a manifestat clinic dar a fost tratata etiologic insuficient sau incorect.

                In literatura de specialitate straina au fost comunicate 3 cazuri de leptospiroza acuta la femei gravide, care s-a manifestat prin deces foetal in utero in toate cazurile si in plus prin decesul  mamei intr-unul din cazuri si inca un caz survenit de asemenea la o gravida, soldat insa prin insanatosirea mamei si a fatului dupa tratamentul etiologic efectuat ambilor, fatul fiind extras prin cezariana in momentul in care acesta a prezentat intrauterin aritmie cardiaca.

                In centrul nostru au fost diagnosticate serologic 3 cazuri, prin ultramicroscopie in prezenta antigenelor  vii Leptospira frecvent circulabile. Cazurile au fost exprimate clinic prin avorturi habituale embrionare si fetale, la femei cu leptospiroza latenta, care avusesera infectia initiala in antecedente in afara sarcinei.

                Un rol important in stabilirea prezumtiei clinice de leptospiroza il are simptomatologia care poate fi tipica (febra, mialgii, cefalee, meningita seroasa, icter, sindrom renal, sindrom hemoragic cu diverse localizari, etc) sau care poate fi atipica (subicter, pseudogripa, pneumonie atipica uneori evidenta numai radiologic, diaree, fals abdomen acut sau iritatie peritoneala, tulburari severe de ritm cardiac, afectarea polului anterior al ochiului, etc).

                Datele epidemiologice devin concludente pentru leptospiroza prin profesie sau ocupatie, domiciliul la sat sau curte si petrecerea timpului in conditiile contactului direct cu rozatoarele constant purtatoare de leptospire si cu animalele domestice sau de ferma si silvatice bolnave de leptospiroza, sau a contactului indirect cu acestea prin produsele lor alimentare(sorici, ficat, rinichi de porc, lapte vaca sau oaie, carne de mistret) crude sau prelucrate termic insuficient, sau cu pamantul, apele de suprafata, subsolul imobilelor contaminate cu leptospire patogene prin reziduurile metabolice animaliere (urina, fecale, balegar). In ultima situatie temperatura de peste 20ºC a mediului inconjurator este esentiala pentru supravietuirea leptospirelor in ape si pe sol.

                In incheiere relansam oferta noastra acelor colegi microbiologi, epidemiologi, clinicieni cu care nu am colaborat inca, amintind faptul ca Centrul nostru de asistenta si consultanta poate asigura confirmare microbiologica intr-un interval de 1-24 ore din momentul primirii prelevatului patologic (in 90% din cazuri fiind suficient numai serul sanghin ca atare) care poate fi trimis prin intermediul laboratoarelor de microbiologie sau epidemiologie din ASP judetene sau in cazul patologiei sus numite este de preferat prezenta persoanei respective la Laboratorul cu plata al Institutului nostru (unde vom putea fi contactati si noi) din strada Splaiul Independentei nr. 103, sector 5, Bucuresti.

               

    Infectia umana cu leptospire, de origine alimentara

     

    Dr. Nicoleta Andreescu, Sef CNR Leptospire

     

     

     

                      Cauzalitate:



    1. Alimentele neambalate, nespalate, neprelucrate termic, care au fost depozitate in locuri accesibile rozatoarelor, cainilor, altor animale (magazii din subsoluri, bucatarii de vara, corturi, baraci pe santiere), ocazie cu care au putut fi contaminate cu leptospire prin intermediul urinei animalelor.

    2. Ficatul, rinichii, soricul de porc, etc neprelucrate termic suficient, laptele de vaca, bivolita etc nefiert, laptele praf depozitat necorespunzator si nefiert dupa dizolvarea in apa.

    3. Alimentele depozitate si prelucrate termic corespunzator, contaminate ulterior cu ocazia luarii mesei in natura (pajisti de padure, malul apelor, la pescuit, etc).

    4. Apa de baut din puturi, rezervoare, recipiente casnice neacoperite sau cu crapaturi in zidarie, contaminata cu leptospire prin intermediul urinei animalelor.

     

                    Particularitati:

     

    1. Sunt posibile imbolnavirile cu cauzalitatea de la pct. 1 si 2, chiar si in sezonul rece.

    2. Cu toate ca leptospirele sunt sensibile la mediul acid, atunci cand doza infectanta este mare si expunerea este repetata, chiar si persoanele cu aciditate gastrica crescuta (consumatorii de alcool, bauturi acidulate, sosuri acide) pot face leptospiroza pe aceasta cale.

    3. In afara de sindroamele specifice: febril, algic, meningean, hepatic (cu sau fara sindrom icteric si hemoragic), renal, pot apare in aceste situatii sindroamele pulmonar, diareic, iritatie epigastrica si peritoneala (pseudo abdomenul acut/subacut).

    4. Serotipul tulpinii infectante in ordinea frecventei: icterohaemorrhagiae, grippotyphosa, wolffi, pomona, australis etc.

    Laborator zoonoze

    Sef laborator: alternativ, cei doi sefi CNR


    Persoane de contact:



    Sectoare:

    • Sector Antrax, Listeria, Brucella
    • Sector Leptospire


    Laboratorul desfasoara activitate specializata de expertiza microbiologica in domeniul zoonozelor: Antrax, Brucella, Listeria, Leptospira etc.



    La nivelul laboratorului functioneaza 2 centre nationale:

    • Centrul National pentru Antrax, Brucella, Listeria – Sef centru Dr. Med. Dana Caplan
    • Centrul National pentru Leptospira Sef centru Dr. Med. Nicoleta Andreescu



    Participare in rograme nationale:

    • Program national de supraveghere a zoonozelor



    Participare in programe internationale:

    • WHO Lyon Office Program for Strengthening Laboratory Capacities for Communicable Diseases Detection and Response



    Activitati de cercetare (pentru detalii vezi sectiunea "Cercetare"):

    • Participare programe nationale
    • Participare programe internationale



    Activitati suport:

    • Preparare de reactivi in-house
    • Preparare de medii speciale
    • Pregatirea rezidentilor si specialistilor de medicina de laborator si epidemiologie
    • Publicatii metodologice
    • Caracterizare materiale de referinta



    Activitati complementare:

    • Participare in programe de cercetare-dezvoltare (pregatire bioterorism)
    • Contract intern cu laboratorul de analize medicale
    • Contracte cu terti